Sondaj: Ce cred românii despre UE și câți ar vota pentru ieșirea României din Uniunea Europeană

În contextul Zilei Europei, sprijinul românilor pentru apartenența la Uniunea Europeană rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori, potrivit celui mai recent sondaj IRES.

Sondaj IRES: Ce beneficii și ce îngrijorări au românii privind Uniunea Europeană în 2026

Conform datelor, românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitatea profesională.

În același timp, respondenții își exprimă preocupări legate de costul vieții, migrația tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale.

Datele sondajului arată că 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, dintre care 30% o evaluează ca fiind „foarte favorabilă”. În același timp, 31% exprimă o opinie nefavorabilă.

În ceea ce privește beneficiile aderării, 47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din apartenența la UE, în scădere față de 62% în 2016. Alți 29% cred că aderarea a adus atât câștiguri, cât și pierderi.

Percepțiile politice sunt împărțite: 44% dintre respondenți sunt de acord cu partidele care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează o abordare suveranistă, în timp ce 54% nu împărtășesc aceste opinii. Doar 9% consideră criticile total justificate.

Nivelul de informare despre UE a crescut, 55% declarând că se simt informați, față de 40% în 2016.

Libertatea de circulație este principalul avantaj perceput al apartenenței la UE pentru 70% dintre români. Totodată, același procent afirmă că au călătorit într-un stat UE în ultimele trei decenii, iar 89% dintre aceștia descriu experiența ca fiind pozitivă.

Ca dezavantaj principal, 57% indică prețurile ridicate. În eventualitatea unui referendum, 66% ar vota pentru rămânerea României în UE.

În ceea ce privește viitorul Uniunii, 78% consideră că securitatea Europei este amenințată, iar 51% au încredere în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar. Totodată, 23% cred că UE va deveni mai unită și mai puternică, 44% că va rămâne neschimbată, iar 32% anticipează o posibilă dezintegrare treptată.

Nicuşor Dan, mesaj de Ziua Europei: UE înseamnă pace și prosperitate. România va avea un guvern pro-occidental

Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, în mesajul transmis de Ziua Europei, că Uniunea Europeană a însemnat în primul rând pace în Europa, subliniind că pacea aduce prosperitate și nu este de la sine înțeleasă.

El a arătat că, pentru România, cei 20 de ani de apartenență la UE au însemnat modernizare și, mai ales, creșterea nivelului de trai.

Referindu-se la situația politică internă, șeful statului a reiterat că România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.

”Sărbătorim azi Ziua Europei, mâine Ziua Independenţei. Sunt două momente legate între ele, sunt legate de destinul occidental al României. Şi e util în momente ca astea să ieşim puţin din logica momentului şi să avem o privire de ansamblu în perspectivă pe istoria recentă a României. Uniunea Europeană a însemnat în primul rând pace în Europa şi pacea aduce prosperitate şi pacea nu este de la sine înţeleasă, aşa cum vedem în războiul care se desfăşoară lângă noi. Pentru România, 20 de ani de Uniune Europeană au însemnat modernizare şi mai ales creşterea nivelului de trai”, a declarat, sâmbătă, Nicuşor Dan.

”E adevărat că, în România, diferenţa între salariile mari şi salariile mici e mai mare decât în alte locuri din Europa. Este, de asemenea, adevărat că există o corupţie care îi sfidează pe români şi mai ales pe românii cu venituri mici. Însă, dacă tragem linie, după 20 de ani, românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a adăugat şeful statului.

”România, în aceşti 20 de ani, a plătit 36 de miliarde de euro şi a încasat 110, deci o diferenţă de 74 de miliarde de euro venituri nete ale României în această perioadă. Din acestea, 45 de miliarde s-au dus în agricultură şi în dezvoltarea satelor româneşti. Avem 4.000 de kilometri de drumuri care au fost sau construite, sau modernizate cu bani europeni. Avem sute de milioane de euro care s-au dus pe simboluri identitare româneşti – biserici, mănăstiri, cetăţi, castele, Sarmizegetusa, muzee, toate astea cu bani europeni”, a enumerat el.

”Cred eu că, exact în acest moment, de Ziua Europei, trebuie să vorbim despre Europa altfel decât cu lozinci, să ieşim din logica în care, în loc de dezbatere, avem lozinci, pentru că, din păcate, Europa este un subiect care divizează societatea noastră şi, în loc de dezbatere, cum am spus, avem lozinci. Europa a făcut greşeli. Când a renunţat la nuclear şi şi-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greşeală. Când şi-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greşeală. Când, în politica de mediu, evident, justificată, a fixat nişte ţinte mult prea ambiţioase, şi-a afectat industria grea, şi asta a fost o greşeală. Când, pe mai multe subiecte, a acţionat ideologic, a fost, de asemenea, o greşeală”, a admis el.

”Şi mie îmi pare rău că tipul acesta de dezbateri interioare foarte puternice sunt reflectate mult prea puţin în media din România. Este, de asemenea, adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul Uniunii Europene, în discuţiile care au avut loc acolo. România nu şi-a apărat de multe ori în mod coerent obiectivele, pentru că, din nou e adevărat, pentru că e politică, nu este cenaclu, în interiorul Uniunii Europene, ţările europene îşi promovează interesele naţionale. Suntem în momentul în care România e credibilă, ştie să acţioneze în cadrul Uniunii Europene, ştie să facă alianţe pentru a-şi susţine politicile şi ştie să-şi apere interesele aşa cum alte ţări din Uniune o fac. Deci să spunem că liderii românii se duc la liderii europeni ca să primească ordine de acolo, asta nu e altceva decât o lozincă care ne îndepărtează de dezbaterea reală, despre unde trebuie să fie România în Uniunea Europeană”, a susţinut el.