România va avea un nou guvern pro-occidental. Nicușor Dan: 20 de ani de UE au însemnat modernizare. Europa a făcut greșeli

România va avea un guvern pro-occidental, a transmis președintele Nicușor Dan în mesajul oficial de Ziua Europei, susținut la Palatul Cotroceni, reafirmând angajamentul pentru stabilitate politică, continuitatea parcursului european și consolidarea direcției strategice a țării în contextul negocierilor pentru formarea noului executiv.

România va avea un guvern pro-occidental

Președintele României Nicușor Dan a transmis un mesaj oficial de Ziua Europei, de la Palatul Cotroceni, în care a reafirmat direcția pro-occidentală a României și angajamentul pentru stabilitate politică și economică. Declarațiile au fost făcute în contextul unor tensiuni politice interne și al procesului de formare a unui nou executiv.

”Uniunea Europeană a însemnat în primul rând pace în Europa şi pacea aduce prosperitate şi pacea nu este de la sine înţeleasă, aşa cum vedem în războiul care se desfăşoară lângă noi. Pentru România, 20 de ani de Uniune Europeană au însemnat modernizare şi mai ales creşterea nivelului de trai”, a declarat, sâmbătă, Nicuşor Dan.

În mesajul său, șeful statului a subliniat rolul fundamental al Uniunii Europene în menținerea păcii pe continent, evidențiind faptul că stabilitatea europeană este baza prosperității economice.

El a reamintit că apartenența României la Uniunea Europeană a însemnat, în ultimii 20 de ani, modernizare accelerată, investiții și creșterea nivelului de trai pentru cetățeni.

Unul dintre mesajele centrale ale discursului a fost confirmarea direcției politice a României. Nicușor Dan a afirmat că țara va avea „într-un termen rezonabil” un guvern cu orientare pro-occidentală, subliniind existența unui consens privind traiectoria fiscală.

„Niciunul dintre partidele pro-europene nu spune că vrea să facă un guvern cu forțe antioccidentale AUR. Apoi, în acel scenariu în care eu voi avea de numit un prim-ministru… în acel scenariu, repet, mă voi asigura că lucrul acest nu se va întâmpla”, a spus Nicușor Dan.

Această poziționare vine într-un moment în care scena politică românească traversează negocieri intense privind formarea noului executiv și stabilirea bugetului pentru anul 2027.

”Europa are nevoie, și România, ca UE să aibă un parteneriat solid, echitabil, cu SUA. Pe partea de politică externă, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un deziderat.

Reafirm, România va avea un Guvern pro occidental în termen rezonabil. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, iar Guvernul care va veni va avea obiectiv ca până în toamnă să propună Parlamentului bugetul pe 2027”, a precizat președintele României.

Politică externă: UE, SUA și Republica Moldova

Președintele a evidențiat și necesitatea consolidării parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, considerat esențial pentru securitatea globală.

De asemenea, a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova, considerat un obiectiv strategic de politică externă.

Declarațiile de la Cotroceni vin pe fondul discuțiilor privind formarea unui nou guvern. Administrația Prezidențială pregătește consultări cu partidele parlamentare, însă calendarul acestora este influențat de evenimente diplomatice majore.

Un rol important îl are Summitul Formatului București 9 (B9), găzduit la Cotroceni, care reunește statele de pe flancul estic al NATO și parteneri internaționali importanți.

„Președintele României, Nicușor Dan, va găzdui miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Evenimentul va fi co-prezidat de Președintele României și de Președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, sub tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”.

În paralel, scena politică internă este marcată de poziționări diferite între partidele parlamentare, în contextul negocierilor pentru viitorul executiv.

Evenimente diplomatice la București

Recepția oficială de Ziua Europei de la Cotroceni a fost anulată, iar unele vizite diplomatice, inclusiv cea a președintei Parlamentului European Roberta Metsola, urmează să fie reprogramate.

În același timp, România găzduiește evenimente de securitate regională de amploare, inclusiv summitul B9, la care participă lideri NATO și oficiali internaționali.

Mesajul președintelui subliniază două priorități majore: stabilitatea politică internă și consolidarea direcției pro-europene a României.

În viziunea Administrației Prezidențiale, viitorul guvern va avea misiunea de a implementa politici fiscale sustenabile și de a asigura continuitatea parcursului european al țării.

România nu și-a apărat suficient interesele în UE

În discursul său, șeful statului a subliniat că Uniunea Europeană este un spațiu politic în care statele membre își promovează constant interesele naționale prin negocieri și alianțe.

Nicușor Dan a afirmat că România a fost, în mai multe situații, insuficient de coerentă în apărarea propriilor obiective, sugerând că participarea la procesul decizional european necesită o implicare mult mai fermă și strategică.

El a respins ideea că România ar avea un rol pasiv în cadrul Uniunii Europene, subliniind că deciziile se iau prin negociere politică, nu prin acceptare automată a unor poziții externe.

Președintele a transmis că politica europeană nu trebuie privită ca un spațiu formal sau simbolic, ci ca un proces competitiv de negociere între state.

În acest context, el a insistat asupra nevoii ca România să își construiască alianțe și să își apere mai eficient interesele în interiorul structurilor europene, pentru a avea o influență reală în deciziile comune.

Mesajul său marchează o orientare către o diplomație mai activă și mai bine coordonată la nivel european.

„Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare – asta a fost o greșeală. Când, în politica de mediu, evident justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase și a afectat industria grea și asta a fost o greșeală”. Pe multe subiecte a acționat ideologic, a fost, de asemenea, o greșeală. Însă, Europa este o construcție democratică și toate lucrurile astea sunt prilej de dezbatere cu cărțile pe masă”, a spus președintele României.

Nicușor Dan a făcut referire și la unele decizii strategice ale Uniunii Europene din ultimii ani, pe care le-a descris drept discutabile din perspectiva impactului economic și energetic.

El a menționat dependența energetică de gazul rusesc, reducerea investițiilor în industria de apărare și unele politici de mediu considerate prea ambițioase, care ar fi afectat competitivitatea industrială a Europei.

Totodată, a subliniat că aceste decizii trebuie analizate în cadrul democratic european și ajustate prin dezbatere și negociere.

„România nu și-a apărat, de mult ori, în mod coerent, obiectivele. E politică, nu cenaclu. În interiorul UE, țările europene își promovează interesele naționale. Suntem în momentul în care România e crediciblă, știe să acționeze în cadrul Uniunii, știe să-și facă alianțe pentru a-și susține politicile și știe să-și apere interesele. Să spunem că liderii ro se duc la cei europeni să primească ordine asta nu e decât o lozincă”, a spus președintele.

Șeful statului a subliniat că principalul beneficiu al proiectului european rămâne pacea, pe care a descris-o drept fundamentul prosperității economice și al stabilității sociale.

El a avertizat însă că pacea nu este garantată, făcând referire la contextul regional tensionat și la conflictul militar aflat în proximitatea României. În viziunea sa, Uniunea Europeană reprezintă un proiect esențial pentru menținerea echilibrului pe continent.

„E de asemenea adevărat că există o corupție care îi sfidează pe români și mai ales pe românii cu venituri mici. Însă, dacă tragem linie, după 20 de ani românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a spus Nicușor Dan.

România a plătit 36 de miliarde de euro la bugetul european și a încasat 110 miliarde de euro, rezultând un câștig net de 74 de miliarde de euro.

„Din acestea, 45 de miliarde s-au dus în agricultură și în dezvoltarea satelor românești. Avem 4.000 de kilometri de drumuri care au fost sau construite, sau modernizate cu bani europeni. Avem sute de milioane de euro care s-au dus pe simboluri identitare românești: biserici, mănăstiri, cetăți, castele, Sarmizegetusa, muzee, toate astea cu bani europeni”, a declarat Nicușor Dan.