Sondaj APSAP: Peste 70% dintre români spun că nu au încredere în Parlament. Guvernul și administrațiile locale, printre instituțiile cu cea mai slabă imagine

Un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP arată că încrederea românilor în instituțiile publice continuă să scadă. Potrivit studiului, peste 70% dintre respondenți spun că nu au încredere în Parlament, iar Guvernul, consiliile locale și primăriile se află, de asemenea, printre instituțiile cu cel mai redus nivel de credibilitate. La polul opus, cele mai ridicate niveluri de încredere sunt acordate școlilor și universităților publice, Armatei și Băncii Naționale a României.

Mai mult de jumătate dintre români spun că și-au pierdut încrederea în instituțiile publice

Datele prezentate în sondaj arată că 56% dintre respondenți consideră că nivelul lor de încredere în instituțiile publice a scăzut în ultimii doi ani.

Studiul a fost realizat începând cu luna august 2025 și include răspunsurile a 3.198 de persoane din România, provenite atât din sectorul public, cât și din mediul privat sau din afara pieței muncii. Respondenții au participat la cursurile online autorizate organizate de Centrul APSAP.

Profilul participanților arată că:

• 61% provin din mediul privat;
• 81,6% locuiesc în mediul urban;
• 66,5% sunt femei;
• aproape 86% au studii superioare.

Școlile, Armata și BNR conduc în topul încrederii

Potrivit cercetării, instituțiile percepute ca având rol de stabilitate, educație sau echilibru economic beneficiază de cele mai bune scoruri de încredere.

Tabel: Instituțiile în care românii spun că au cea mai mare încredere

Instituție	Nivel de încredere
Școli și universități publice	77,2%
Armata	75,0%
Banca Națională a României	68,5%
Poliția Română	60,8%
Spitale și clinici publice	57,0%
Biserica Ortodoxă Română	55,4%
Instituții de control (ANAF, ANPC, ITM, DSP)	52,3%

Autorii studiului subliniază că în toate aceste cazuri numărul celor care declară că au încredere este mai mare decât al celor care afirmă contrariul.

APSAP: BNR este percepută ca o instituție de stabilitate și echilibru

Președintele Centrului APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu, afirmă că poziționarea Banca Națională a României în topul încrederii este semnificativă în actualul context economic.

“În toate aceste cazuri, numărul celor care declară că au încredere este mai mare decât al celor care afirmă că nu au încredere. Școlile și universitățile publice, Armata și Banca Națională a României se remarcă printr-un nivel ridicat de încredere, cu cele mai favorabile raporturi între încredere și neîncredere.

Poziționarea Băncii Naționale a României pe locul al treilea în acest clasament este relevantă deoarece indică un nivel ridicat de credibilitate acordat unei instituții tehnice, percepute ca având un rol de echilibru, stabilitate și protecție în raport cu economia națională”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.

Acesta consideră că românii tind să acorde mai multă încredere instituțiilor considerate stabile, specializate și mai puțin implicate în conflictele politice.

Parlamentul și Guvernul, în topul neîncrederii

La polul opus se află instituțiile asociate direct deciziei politice și administrației publice.

Instituțiile în care românii spun că NU au încredere

Instituție	Nivel de neîncredere
Parlament	72,6%
Guvern	65,5%
Consilii locale/județene	60,5%
Primării	55,5%

Sondajul arată că neîncrederea nu se limitează doar la instituțiile centrale, ci se extinde și către administrația locală.

Autorii studiului consideră că această situație reflectă o ruptură tot mai mare între cetățeni și instituțiile cu rol de reprezentare și decizie.

Problemele administrației locale afectează percepția publică

Potrivit analizei APSAP, cetățenii evaluează administrația locală inclusiv prin experiențele directe legate de:

• taxe locale;
• infrastructură;
• urbanism;
• servicii publice;
• relația cu instituțiile administrative.

Raportul arată că instituțiile politice și administrative sunt percepute mai sever decât cele tehnice sau profesionale, pe fondul:

• conflictelor politice permanente;
• percepției de ineficiență;
• promisiunilor neonorate;
• problemelor administrative resimțite direct de populație.

Instituțiile de control înregistrează o creștere a încrederii

Într-o zonă pozitivă se află instituțiile de control, precum:

• Agenția Națională de Administrare Fiscală;
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
• Inspectoratul Teritorial de Muncă;
• Direcția de Sănătate Publică.

Potrivit studiului, aceste instituții au înregistrat un trend pozitiv al încrederii în ultimele luni analizate.

Autorii cercetării consideră că această evoluție poate fi legată de percepția că instituțiile respective contribuie la respectarea legii și protejarea interesului public.

Încrederea generală în stat rămâne la un nivel mediu

Respondenții au fost întrebați și cum percep, per ansamblu, instituțiile statului.

Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă foarte multă încredere, cei mai mulți români au ales nivelul 3, ceea ce indică o încredere moderată, dar fără un sentiment puternic de credibilitate instituțională.

Peste 29% spun că încrederea a scăzut semnificativ

Datele sondajului arată că:

• 29,2% consideră că încrederea în instituții a scăzut semnificativ;
• 26,4% spun că aceasta a scăzut;
• 33,2% afirmă că nivelul a rămas la fel;
• doar 9,9% consideră că încrederea a crescut.

Bogdan-Costin Fârșirotu afirmă că aceste rezultate reprezintă un semnal de alarmă pentru instituțiile publice.

“În același timp, 33,2% dintre respondenți afirmă că nivelul de încredere a rămas la fel, ceea ce arată o stagnare a percepției publice, mai degrabă decât o reconstrucție a credibilității instituționale.

Aceste date sugerează că problema principală nu este doar lipsa de încredere, ci dificultatea instituțiilor publice de a produce o schimbare vizibilă în percepția cetățenilor. Încrederea nu se recâștigă prin mesaje oficiale, ci prin acțiuni și fapte”, a declarat președintele APSAP.