Etichetele produselor din magazine s-ar putea modifica. Soluția pentru reducerea risipei alimentare în România: 2 date, în Belgia sunt chiar 3

Specialiștii în comerț și reprezentanți ai asociațiilor din domeniu, printre care Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ANCMMR, au declarat la dezbaterea „România la raft” organizată recent de CLCC Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării că introducerea unor termene distincte pe etichetele produselor alimentare, care să indice atât data limită de vânzare, cât și termenul până la care alimentele pot fi consumate, ar putea reduce semnificativ risipa alimentară în România.

Introducerea unor termene clare pe etichete ar putea reduce risipa alimentară în România

Specialiștii în comerț și reprezentanți ai asociațiilor din domeniu susțin că actualul sistem de etichetare a produselor alimentare, bazat exclusiv pe data expirării, limitează posibilitățile de vânzare cu discount și de donare a alimentelor care sunt încă sigure pentru consum.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a explicat că simpla menționare a datei expirării nu reflectă în mod corect siguranța unui produs.

„Un element foarte important este data expirării, unde avem o discuţie mai lungă. Cred că nu este suficientă data expirării, aşa cum o ştim astăzi. Noi avem pe un produs ori data expirării ori data producţiei şi un termen de nu ştiu câte luni de valabilitate.

Cred că mai e nevoie de un termen care să reprezinte data până la care produsul respectiv este bun de consum”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), la dezbaterea „România la raft” organizată de CLCC Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.

Paraschiv a subliniat că etichetele ar trebui să includă două date separate: până când produsul poate fi vândut în magazine și până când acesta poate fi consumat. În acest fel, alimentele care se apropie de finalul perioadei de vânzare ar putea fi oferite cu reducere sau donate instituțiilor, fără a risipi alimentele care sunt încă bune pentru consum.

„Data producţiei nu contează dacă o punem sau nu. Unii o pun, alţii nu o pun deoarece o dată de producţie la o conservă de peşte de acum doi ani îl face pe client să fie reticent, cu toate că ea este optimă pentru consum”, a adăugat acesta.

Un alt aspect semnalat de comerciant este reticența clienților de a achiziționa produse aflate aproape de data expirării.

„Cred că data expirării ar trebui să fie data limită până la care produsul respectiv poate fi vândut în magazine”, a explicat Feliciu Paraschiv.

Consumatorii evită adesea să cumpere cantități mai mari

În cazul promoțiilor, consumatorii evită adesea să cumpere cantități mai mari, de teamă că nu le vor consuma la timp, iar produsele nu pot fi donate deoarece legislația curentă le interzice comercializarea după data expirării. Aplicarea unui termen clar de vânzare ar permite atât reducerea prețului pentru consumatori, cât și donarea alimentelor către azile sau cantine sociale.

„Va spune: ‘Eu nu pot să iau cinci conserve deoarece nu le mănânc pe toate azi, iar mâine sunt deja expirate’ şi, atunci, nu le mai cumpără. Nu pot fi donate unui azil de bătrâni, nu pot fi donate nicăieri pentru că a doua zi sunt expirate.

În momentul în care legea spune că până la data X ai voie să le vinzi, după care sunt interzise la comercializare, însă ele sunt bune la consum încă trei luni de zile, atunci pot fi donate, iar clienţii îşi pot cumpăra mai multe produse aflate la promoţie şi le pot consuma pe parcursul celor trei luni. O astfel de măsură ar reduce din risipa alimentară, a adăugat Feliciu Paraschiv.

Belgia are trei etichete pentru produsele alimentare

Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a dat exemplul Belgiei, unde etichetele produselor alimentare conțin trei termene distincte. Conform sistemului belgian, produsul este considerat optim pentru consum pentru o perioadă inițială, apoi poate fi vândut la preț redus și, în ultima etapă, poate fi utilizat în consum colectiv, toate acestea beneficiind de deduceri fiscale.

„În Belgia sunt trei date. (…) De exemplu, dăm 12 zile de la început pe baza testelor de laborator în care produsul are proprietăţile ok, este propriu consumului, jumătate (din perioadă, n.r.) se comercializează şi mai este jumătate din jumătate să dai cu preţ redus, iar în ultima parte să poţi să dai în consum colectiv, însă toate acestea sunt deductibile fiscal”, a explicat Ştefan Pădure.

Paraschiv a subliniat că problema risipei alimentare este una majoră în Europa, iar România, deși a avut în trecut un nivel scăzut al risipei, se apropie acum de media europeană de aproximativ 187 kg de alimente pierdute pe an, față de 160 kg anual în România. Introducerea unor termene distincte și clare pe etichete ar putea fi un pas important pentru reducerea acestui fenomen.

„Dacă noi aveam o risipă alimentară de cinci ori mai mică în primii zece ani după Revoluţie, acum ne apropiem de risipa alimentară din Europa. Nu suntem chiar acolo, ei sunt la vreo 187 kg pe an, noi suntem la vreo 160 kg, dar ne apropiem. Înainte diferenţa era foarte mare între noi şi ei”, a mai spus Feliciu Paraschiv.