Solstițiul aduce cea mai lungă zi din an. Fenomenul astronomic care marchează începutul verii are explicații vechi de peste 2.000 de ani

Solstițiul de vară are loc pe 21 iunie 2026 și marchează momentul în care emisfera nordică primește cea mai mare cantitate de lumină solară din an. În România, ziua va avea aproximativ 15 ore și 32 de minute, iar noaptea doar 8 ore și 28 de minute. Fenomenul este explicat de poziția Pământului față de Soare și a fost studiat încă din Antichitate de astronomi și matematicieni. Tot în această perioadă, mii de oameni se adună anual la Stonehenge pentru a observa unul dintre cele mai cunoscute evenimente astronomice și culturale din lume.

Solstițiul marchează cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an

Solstițiul de vară reprezintă unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului și coincide cu perioada în care durata luminii naturale atinge valoarea maximă în emisfera nordică.

Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, în România ziua va dura aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute.

După acest moment, durata zilei va începe să scadă treptat, iar nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi până la următorul punct astronomic major al anului, solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie.

Explicația fenomenului este legată de înclinarea axei Pământului cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Această particularitate determină iluminarea diferită a celor două emisfere pe parcursul anului și stă la baza succesiunii anotimpurilor.

În timpul solstițiului de vară, Soarele ajunge la cea mai mare înălțime aparentă pe cer pentru emisfera nordică și își desfășoară mișcarea diurnă de-a lungul Tropicului Racului.

De unde provine denumirea și ce fenomene apar în această perioadă

Originea termenului este strâns legată de observațiile astronomice realizate de civilizațiile vechi, care urmăreau cu atenție mișcarea Soarelui pe cer.

Denumirea „solstițiu” provine din latinescul solstitium, expresie care poate fi tradusă prin „Soarele stă”. Numele face referire la momentul în care variația aparentă a poziției Soarelui își schimbă direcția pe bolta cerească.

Perioada este asociată și cu cel mai lung crepuscul al anului. La latitudinile ridicate, lumina persistă pe durata întregii nopți, fenomen care a dat naștere celebrelor „nopți albe”, observate în special în regiunile nordice ale Europei.

Importanța acestui moment astronomic a fost remarcată încă din Antichitate. În jurul anului 250 î.Hr., matematicianul și astronomul grec Eratostene a utilizat observațiile efectuate în ziua solstițiului pentru a calcula circumferința Pământului. Rezultatul obținut a fost remarcabil de apropiat de valorile acceptate astăzi și este considerat prima mare operațiune geodezică documentată din istorie.

Stonehenge atrage zeci de mii de oameni pentru răsăritul din ziua solstițiului

Unul dintre cele mai cunoscute locuri asociate cu acest fenomen este Stonehenge, monumentul megalitic din sudul Angliei, construit în urmă cu aproximativ 4.500 de ani.

Solstițiul de vară este momentul în care răsăritul Soarelui se aliniază perfect cu axa centrală a ansamblului. Lumina apare din spatele pietrei Heel Stone și pătrunde în interiorul cercului de piatră, urmând direcția stabilită de constructorii monumentului.

Cercetările arheologice indică faptul că această orientare nu este întâmplătoare. Specialiștii consideră că structura a fost proiectată deliberat pentru a marca punctele-cheie ale ciclului anual al Soarelui și pentru a avea un rol ceremonial în comunitățile neolitice.

În trecut, cea mai lungă zi a anului avea o semnificație aparte pentru populațiile agricole, deoarece marca apogeul sezonului de creștere și reprezenta un reper important pentru organizarea activităților comunitare.

Astăzi, evenimentul atrage zeci de mii de participanți, fiind cea mai mare reuniune anuală organizată la Stonehenge.

Cum se desfășoară evenimentul de la Stonehenge în 2026

În 2026, solstițiul astronomic de vară are loc duminică, 21 iunie, iar răsăritul Soarelui la Stonehenge este estimat în jurul orei 04:52.

Pe măsură ce Soarele apare la orizont, acesta se aliniază cu axa principală a monumentului și luminează interiorul cercului de piatră, oferind imaginea pentru care situl este cunoscut în întreaga lume.

Evenimentul reprezintă una dintre puținele ocazii din an când autoritățile permit accesul controlat al publicului printre blocurile de piatră. Vizitatorii pot intra în interiorul monumentului pentru câteva ore în jurul momentului răsăritului.

Înainte de apariția Soarelui, mai multe grupuri spirituale organizează ceremonii, cântece și ritualuri simbolice dedicate luminii și schimbării anotimpurilor. Participă druizi moderni, practicanți ai tradițiilor păgâne și persoane interesate de semnificațiile culturale ale evenimentului.

Majoritatea vizitatorilor ajung la sit în timpul nopții, între orele 01:00 și 03:00. Pe măsură ce cerul începe să se lumineze, atenția se concentrează asupra pietrei Heel Stone. În clipa în care Soarele răsare și alinierea devine vizibilă, mulțimea reacționează prin aplauze, sunete de tobe și manifestări de bucurie care marchează începutul celei mai lungi zile din an.