Șoferii români plătesc mai mult. Motorina, peste nivelul corect de piață. AEI: Costul motorinei afectează întreaga economie

Prețul motorinei în România 2026

Motorina în România se află cu aproximativ 10 bani pe litru peste prețul corect, potrivit analizelor Asociației Energia Inteligentă (AEI). Deși diferența poate părea mică, impactul asupra economiei este semnificativ, având în vedere consumul anual de 6,6 milioane tone de motorină.

România este al doilea producător de țiței din Europa, având o infrastructură complexă: rafinării moderne, acces la importuri maritime prin Marea Neagră și o rețea logistică de conducte care leagă porturile de rafinării și depozite interne. În mod normal, acest sistem ar trebui să atenueze fluctuațiile prețurilor la pompă și să stabilizeze piața carburanților.

„România este al doilea producător de ţiţei din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală şi de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră şi un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile şi depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze preţurile carburanţilor şi să atenueze fluctuaţiile pieţei internaţionale. În cadrul studiului realizat de Asociaţia Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor şi preţului la pompă în România – se desprinde din analiza fluxurilor de aprovizionare şi a evoluţiei costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă. Diferenţa nu este dramatică – aproximativ 10 bani pe litru – dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar şi această marjă aparent mică devine relevantă”, susţine specialistul.

Cum funcționează aprovizionarea cu motorină și țiței?

Sistemul de aprovizionare din România funcționează pe trei niveluri:

1. Fluxul curent de aprovizionare – combinație între producția internă și importuri.

2. Stocurile comerciale ale companiilor – acoperă între 20 și 45 de zile de consum.

3. Stocurile strategice obligatorii ale statului – pentru siguranța energetică, echivalente cu aproximativ 90 de zile de consum.

Rafinăriile procesează țiței din producția internă și importuri, cu cicluri logistice de 30-90 de zile. Transportul produselor petroliere este rapid: importurile regionale ajung în 7-21 de zile, iar cele maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20-45 de zile.

Consumul anual de țiței al României este de 10 milioane tone, dintre care doar 2,9 milioane tone provin din producția internă. Restul de 70% se importă, majoritatea din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.

Motorina este principalul carburant al economiei, consumul anual fiind de aproximativ 6,6 milioane tone. O parte din necesar este asigurată prin importuri directe sau prin rafinarea țițeiului importat.

„Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi este conceput pentru a asigura securitatea energetică. Rafinăriile din România procesează materia primă din producţia internă şi din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30-90 de zile. În paralel, rafinăriile menţin stocuri operaţionale de ţiţei echivalente cu aproximativ 20-45 de zile de funcţionare, nivel standard în industria europeană de rafinare. În cazul produselor petroliere, lanţul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7-21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20-45 de zile”, afirmă Chisăliţă.

România are trei rafinării principale

România dispune de trei rafinării principale:

• Petromidia (Rompetrol) – 4,8 milioane tone/an

• Petrobrazi (OMV Petrom) – 4,5 milioane tone/an

• Petrotel (Lukoil) – 2,7 milioane tone/an

Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane tone anual, suficientă pentru consumul intern și pentru exporturi regionale. Transportul țițeiului și al motorinei se realizează prin Conpet, o rețea de 3.800 km de conducte.

Analizele AEI pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 arată o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la 450.000 tone, echivalentul a 25-27 zile de consum în sezonul rece. Producția lunară a rafinăriilor este de aproximativ 900.000-950.000 tone de țiței, menținând stocuri de circa 30 de zile de funcționare.

„Piaţa funcţionează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20-45 de zile de consum. În paralel, România menţine stocuri strategice obligatorii conform legislaţiei UE, care trebuie să acopere cel puţin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum. Prin urmare, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110-130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru ţiţei şi produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul României pe un an întreg)”, subliniază expertul.

Prețul corect al motorinei în România

Calculul AEI indică un preț corect al motorinei de maximum 8,35 lei/l, dar în martie 2026, prețul mediu era de 8,45 lei/l, cu 10 bani peste nivelul estimat.

„Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, susţine Dumitru Chisăliţă.

La un consum anual de 6,6 milioane tone, această diferență generează sute de milioane de lei anual, suportate indirect de transportatori, agricultori, industrie și consumatori. Din acești 10 bani:

• 3,5 bani ajung la bugetul de stat

• 6,5 bani la companii

În plus, prin TVA, statul încasează suplimentar 8 bani pe litru din creșterea prețului motorinei.

„Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea depăşesc costurile justificate de materie primă şi logistică, apar întrebări legitime despre structura şi mărimea marjelor comerciale. În acest context, ar fi util ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să analizeze evoluţia marjelor din sectorul distribuţiei de carburanţi şi modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparenţă privind structura preţului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piaţă esenţială pentru economie. Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, preţul motorinei nu este doar o problemă energetică – ci una care afectează întreaga economie”, a mai scris Dumitru Chisăliţă.