Șoferii de mașini electrice din România, taxați mai mult. AEI: Preţurile nu vor scădea din bunăvoinţă

România se situează printre cele mai scumpe piețe din Europa pentru încărcarea rapidă a mașinilor electrice, cu un tarif de 0,43 euro/kWh, la același nivel cu Austria și aproape dublu față de Spania sau Croația. Aceasta se întâmplă deși prețul angro al energiei nu este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, arată o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Diferența se explică prin lipsa concurenței pe segmentul stațiilor ultra-rapide și prin strategia comercială a operatorilor, care tratează România ca o piață de tranzit, cu volum redus și putere scăzută de negociere, potrivit explicațiilor oferite de președintele AEI.

Utilizatorii de mașini electrice plătesc printre cele mai mari tarife pentru încărcarea rapidă

România apare în aplicația Tesla cu același tarif ca Austria, deși prețul energiei angro este adesea sub media UE. În aceste condiții, utilizatorii de mașini electrice plătesc printre cele mai mari tarife pentru încărcarea rapidă.

„Faptul că România apare în aplicaţia Tesla cu un tarif de 0,43 euro/kWh exact ca în Austria şi aproape dublu faţă de Spania sau Croaţia – nu mai poate fi explicat prin accidente de piaţă sau fluctuaţii temporare. Este rezultatul unei strategii comerciale deliberate, aplicate într-o piaţă considerată marginală, de tranzit şi cu putere redusă de negociere. România nu are cel mai scump curent din Europa (dacă nu raportăm la puterea de cumpărare). Dimpotrivă, în multe perioade, preţul angro al energiei electrice este sub media UE. Cu toate acestea, utilizatorii de maşini electrice plătesc printre cele mai mari tarife de încărcare rapidă. Această contradicţie spune mult despre felul în care piaţa românească este percepută de marii operatori”, a explicat preşedintele AEI.

Pentru Tesla, România nu reprezintă o piață de volum, ci o piață de siguranță

Analiza subliniază că pentru Tesla, România nu reprezintă o piață de volum, ci o piață de siguranță, cu câteva stații bine plasate pe coridoare rutiere importante, destinate în principal tranzitului regional. În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiție și operare sunt recuperate printr-un preț mai mare pe kWh, ceea ce înseamnă că puțini plătesc mult, în loc ca mulți să plătească puțin.

„În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiţie şi operare sunt recuperate printr-un preţ mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puţini plătesc mult, în loc ca mulţi să plătească puţin. Această logică economică este uşor de înţeles din perspectiva companiei, dar greu de acceptat pentru consumatori. Mai ales când comparaţia cu alte ţări din regiune este inevitabilă”, este scris în document.

România nu are o competiție reală în zona stațiilor de încărcare ultra-rapidă

Comparativ cu alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia, care au tarife semnificativ mai mici, se constată că diferența nu ține nici de geografie, nici de costul energiei, ci de nivelul de utilizare și de concurența locală. România nu are o competiție reală în zona stațiilor de încărcare ultra-rapidă, iar puținele stații existente sunt concentrate în marile orașe, cu alternative rare.

Politica de preț regională a Tesla tratează Europa de Est ca o zonă în care investițiile trebuie amortizate rapid, din cauza adopției lente a mașinilor electrice, instabilității legislative și infrastructurii rutiere modeste. Toate aceste aspecte sunt „înglobate” în prețul final plătit de șoferii români. În Serbia, de exemplu, încărcarea este gratuită, demonstrând flexibilitatea Tesla în stimularea piețelor considerate strategice.

„Aici apare adevărata problemă, România nu are, încă, o competiţie reală în zona staţiilor de încărcare ultra-rapidă. Puţine staţii, acoperire limitată şi alternative rare în afara marilor oraşe. Într-un asemenea context, preţul nu este constrâns de piaţă, ci dictat de operator. Iar Tesla ştie foarte bine că utilizatorul român nu are, de cele mai multe ori, opţiuni reale (lipsa concurenţei pe acest sector). Mai mult, politica de preţ regională practicată de Tesla tratează Europa de Est ca pe o zonă unde investiţiile trebuie amortizate rapid, pentru că riscurile sunt considerate mai mari, adopţie lentă a maşinilor electrice, instabilitate legislativă, infrastructură rutieră modestă. Toate acestea sunt „înglobate” în preţul final plătit de şofer”, a mai spus Chisăliţă.

Problema nu este doar prețul de 0,43 euro/kWh

Potrivit președintelui AEI, problema nu este doar prețul de 0,43 euro/kWh, ci mesajul transmis că România poate fi taxată mai mult din cauza lipsei masei critice de mașini electrice și a concurenței insuficiente. Până când infrastructura și numărul de utilizatori nu se dezvoltă, prețurile nu vor scădea din bunăvoință, ci doar atunci când stațiile vor fi pline și concurența reală, oferind românilor opțiuni de alegere.

„Atât cât numărul de maşini electrice rămâne relativ mic, iar infrastructura alternativă nu se dezvoltă agresiv, acest mesaj nu se va schimba. Preţurile nu vor scădea din bunăvoinţă. Vor scădea doar atunci când staţiile vor fi pline, concurenţa va fi reală şi utilizatorul român va avea, în sfârşit, de ales”, a conchis Dumitru Chisăliţă.