Situația economică din România împiedică perspectivele de aderare la euro. Problema majoră rămâne deficitul bugetar

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică, după ce Bulgaria a devenit joi al 21-lea stat din zona euro.

Potrivit unei analize realizate de Reuters, țara noastră se confruntă cu dificultăți majore în reducerea celui mai ridicat deficit bugetar din UE, situație care indică faptul că vor fi necesari câțiva ani pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru conturarea unor perspective realiste legate de intrarea în zona euro.

Adoptarea euro rămâne un obiectiv îndepărtat pentru România

În context mai larg, analiza arată că, deși sprijinul public pentru euro este ridicat în unele state membre care nu au adoptat încă moneda unică, partidele eurosceptice aflate în coalițiile de guvernare și parlamentele naționale se vor opune, cel mai probabil, extinderii zonei euro în viitorul apropiat. În prezent, statele membre ale UE din afara zonei euro sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.

În cazul României, problema majoră rămâne deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Această situație face dificilă stabilizarea finanțelor publice într-un interval scurt de timp. Conform unui sondaj Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru euro este de 59%. Cu toate acestea, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al creșterii extremei drepte în sondaje, subiectul adoptării monedei unice a dispărut aproape complet din dezbaterea publică.

Ungaria ar avea cel mai ridicat nivel de sprijin public pentru euro dintre statele UE care nu au adoptat moneda unică, aproximativ 72%, conform unui sondaj Eurobarometru publicat în noiembrie. Totuși, Ungaria are cea mai mare pondere a datoriei publice în PIB dintre statele membre UE din afara zonei euro, iar reducerea deficitului bugetar după pandemie a stagnat. Chiar și în eventualitatea îndeplinirii criteriilor necesare, adoptarea euro ar necesita o majoritate parlamentară solidă, în condițiile în care premierul Viktor Orban, opozant al unei integrări mai profunde în UE, a prevăzut în Constituție faptul că forintul este moneda națională a Ungariei.

Liderul opoziției din Polonia spune că orice încercare de adoptare a euro ar reprezenta un pericol major pentru țară

În Polonia, sprijinul public pentru euro ar fi de 45%, conform sondajului Eurobarometru. Ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că Varșovia nu se pregătește pentru adoptarea monedei unice, deoarece cea mai mare economie din UE din afara zonei euro este mulțumită să își păstreze propria monedă.

Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid de opoziție, a avertizat că orice încercare de a conduce Polonia spre adoptarea euro ar reprezenta un pericol major pentru țară.

În Cehia, sprijinul public pentru euro este și mai redus

În Cehia, sprijinul public pentru euro este și mai redus, situându-se la 30%, iar Guvernul nu intenționează să ia măsuri în direcția adoptării monedei unice. Datoria publică a Cehiei, raportată la PIB, este mult mai scăzută decât în majoritatea statelor din zona euro, iar pentru mulți cetățeni adoptarea euro ar însemna asumarea unor riscuri legate de responsabilitatea pentru economiile puternic îndatorate.

Premierul Andrej Babis, care la începutul carierei politice avea o poziție favorabilă euro, a devenit între timp eurosceptic și propune includerea în Constituție a faptului că moneda națională este coroana cehă.

Danemarca este singurul stat care beneficiază de o derogare oficială privind moneda unică

În Suedia, doar un partid mic face campanie pentru adoptarea euro. Populiștii, care reprezintă al doilea grup ca mărime din Parlament și al căror sprijin este esențial pentru Guvernul minoritar, se opun ferm, ceea ce face ca orice dezbatere pe această temă să rămână, cel mai probabil, una strict teoretică. Suedia a aderat la UE în 1995, însă în cadrul referendumului din 2003 populația a respins adoptarea euro, cu 56% împotrivă și 42% în favoare. În prezent, sprijinul public pentru euro este de 39%.

Danemarca, membră a Uniunii Europene din 1973, este singurul stat care beneficiază de o derogare oficială privind moneda unică, având dreptul de a rămâne în afara zonei euro chiar dacă ar îndeplini toate criteriile necesare. Sprijinul public pentru euro în Danemarca ar fi de 33%.