Sistemul EES se extinde în punctele de frontieră din România. Este acum activ în cinci noi puncte de trecere
SURSA FOTO: Dreamstime
România continuă implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire la frontieră. De vineri, EES este activ în alte cinci puncte de trecere, ca parte a extinderii etapizate la nivel național.
Sistemul EES este funcțional în noi puncte de trecere a frontierei
Sistemul de Intrare/Ieșire – Entry/Exit System (EES), a fost extins, începând de vineri, în alte cinci puncte de trecere a frontierei din România. Potrivit unui comunicat al Poliția Română de Frontieră, sistemul este funcțional în punctele Foeni și Vălcani, din județul Timiș, Porțile de Fier I, din județul Mehedinți, Rădăuți-Prut, din județul Botoșani, și Siret, din județul Suceava.
Extinderea face parte din procesul etapizat de implementare a EES la nivel național, după ce sistemul a devenit operațional în România la data de 10 decembrie 2025.
Autoritățile precizează că EES se aplică exclusiv cetățenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul UE, respectiv până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
Ce date colectează sistemul și cum funcționează la frontieră
Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul EES înregistrează data și locul de intrare și ieșire din Uniunea Europeană și colectează atât date alfanumerice, cât și date biometrice. Acestea includ imaginea facială și patru amprente digitale. La prima intrare în spațiul UE, datele biometrice sunt prelevate și introduse în sistem, iar la călătoriile ulterioare verificarea se realizează automat.
Autoritățile subliniază că acest mecanism permite calcularea automată a duratei de ședere legală și contribuie la reducerea timpilor de așteptare la frontieră, întrucât verificările ulterioare sunt mai rapide.
Datele colectate sunt stocate pentru o perioadă de trei ani, iar în situațiile de refuz al intrării sau de depășire a duratei legale de ședere, acestea pot fi păstrate timp de cinci ani, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal.
Tranziția de la ștampilarea pașapoartelor la sistemul digital
Implementarea EES presupune înlocuirea treptată a ștampilării manuale a pașapoartelor cetățenilor non-UE. Totuși, Poliția de Frontieră precizează că, în perioada de tranziție, estimată la aproximativ șase luni de la operaționalizarea completă a sistemului, procedura de ștampilare va continua să fie aplicată în paralel.
Scopul acestei perioade de adaptare este asigurarea unei tranziții fără blocaje în trafic și familiarizarea personalului și a călătorilor cu noile proceduri de control la frontieră.
Punctele unde EES funcționează deja în România
La momentul activării inițiale, în 10 decembrie 2025, Poliția de Frontieră a anunțat că sistemul EES era deja funcțional, cu preluarea datelor biometrice, în mai multe puncte de trecere a frontierei.
Printre acestea se numără Sighet, din județul Maramureș, Vicovu de Sus, din județul Suceava, Stânca și Racovăț, din județul Botoșani, Midia, din județul Constanța, Naidaș, din județul Caraș-Severin, Jimbolia, Lunga și Moravița, din județul Timiș, Halmeu, din județul Satu Mare, precum și aeroporturile Suceava și Sibiu.
Extinderea anunțată vineri continuă acest proces de implementare progresivă, urmând ca sistemul EES să fie integrat treptat în toate punctele de trecere a frontierei din România.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





