Sistemul de sănătate va fi supus unor reforme majore. Alexandru Rogobete: Este ca un organism viu

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că sistemul de sănătate funcționează precum un organism viu, iar introducerea unor măsuri necalculate sau implementate intempestiv poate dezechilibra întregul sistem.

Alexandru Rogobete a subliniat că vor urma reforme semnificative care vizează plata gărzilor medicilor și modificarea normativului de personal, însă acestea nu se pot realiza peste noapte, având în vedere că trebuiau implementate de peste 35 de ani.

Ministerul Sănătății anunță schimbări importante în spitale

Planul de reformă prevede regândirea tarifării gărzilor medicilor, cu trei categorii distincte: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, fiecare urmând să fie plătită diferit. Implementarea noilor reguli va aduce o relaxare administrativă în gestionarea gărzilor, dar va afecta și alte aspecte ale sistemului.

„Vor fi plătite diferit. Odată cu implementarea acestei modificări legislative, lucrurile se vor relaxa din punct de vedere administrativ şi nu doar în ceea ce priveşte zona de gărzi. Pe de altă parte lucrăm la schimbarea normativului de personal. Ce înseamnă? Nu o să mai ţină cont doar de numărul de paturi, aşa cum se întâmplă acum, ci o să ţinem cont şi de numărul de pacienţi, o să ţină cont de complexitatea cazurilor, o să ţină cont de infrastructura pe care unitatea sanitară o are la dispoziţie”, a declarat Rogobete.

Prin această reformă, sistemul de sănătate va suferi schimbări majore

În ceea ce privește normativul de personal, acesta va fi ajustat astfel încât să nu mai fie bazat exclusiv pe numărul de paturi dintr-o unitate sanitară, ci să țină cont și de numărul de pacienți, de complexitatea cazurilor și de infrastructura disponibilă. Astfel, secțiile cu pacienți critici și intervenții medicale complexe vor beneficia de mai mulți medici, asistente și îngrijitori, în timp ce secțiile cu cazuri mai simple vor fi normate corespunzător.

„Conform legislaţiei în vigoare, pentru ambele categorii de complexitate diferită, noi normăm personalul la fel. Şi numărul de asistente, şi numărul de medici şi numănul de îngrijitoare. Schimbăm normativul astfel încât în secţiile în care complexitatea cazurilor şi atitudinea medicală şi terapeutică este una complexă să beneficeze de resursă umană suficientă. Iar în zonele în care atitudinea terapeutică şi activitatea medicală este una importantă, dar nu atât de complexă, să normăm personalul corespunzător”, a mai spus ministrul.

Ministrul a explicat că, prin această reformă de fond, sistemul de sănătate va suferi schimbări majore, permițând reducerea fenomenului de epuizare a personalului medical. Totuși, Rogobete a subliniat că aceste reforme vor fi implementate gradual, în ritmul în care sistemul le poate susține, evitând riscul dezechilibrării cauzate de măsuri necalculate.

„Sistemul de sănătate este ca un organism viu. În momentul în care vii şi dai cu barda, cu măsuri care nu sunt calculate bine, analizate bine, testate bine, rişti să dezechilibrezi sistemul de sănătate. Ele se vor întâmpla în ritmul în care pot fi implementate în acest sistem. Mie cel mai uşor mi-ar fi să vin să vă zic aici că până la finalul anului totul va fi roz. Nu pot să fac asta pentru că sunt un om responsabil”, a conchis Alexandru Rogobete.

Reclasificarea spitalelor urmărește reașezarea serviciilor pe care unitățile sanitare le oferă comunității

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că reclasificarea spitalelor urmărește reașezarea serviciilor pe care unitățile sanitare le oferă comunității. În prezent, foarte multe spitale nu își pot acoperi gărzile și nu au toate specialitățile necesare, ceea ce generează nemulțumiri din partea pacienților. Ministrul a subliniat că această situație este rezultatul unei gândiri depășite, care presupunea că toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii.

„Nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Cu această gândire sovietică am ajuns acum în situaţia în care să avem foarte multe unităţi sanitare care nu îşi pot acoperi gărzile, care nu au toate specialităţile, care nu oferă de fapt servicii pacienţilor şi acesta este un motiv discutat de ani de zile de nemulţumire din partea pacienţrilor. Practic, noi nu am reuşit în ultimii 10 ani de zile în anumite zone să creştem accesul oamenilor la servicii de sănătate”, a argumentat ministrul.

Rogobete a precizat că reclasificarea nu înseamnă închiderea spitalelor. Scopul este simplificarea sistemului, reducerea numărului de categorii de spitale și încadrararea acestora în funcție de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii și dorința unităților de a-și dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate. În prezent există opt categorii de spitale, fiecare cu planuri de tarifare și reguli proprii, însă sistemul este greu de înțeles atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.

„Nimeni nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă acolo şi atunci, ideea de bază este una simplă, de a simplifica lucrurile cât se poate de mult. Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI-ului, capacitatea blocului operator, capacitateа de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Sunt acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgenţă”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

În urma reformei, vor exista patru categorii principale de spitale. Unele dintre acestea vor fi considerate spitale de importanță strategică, având infrastructura necesară pentru a răspunde unei catastrofe, a extinde capacitatea secțiilor de terapie intensivă sau a blocurilor operatorii și a gestiona situații cu victime multiple. Aceste unități vor putea oferi toate tipurile de servicii medicale de urgență.

„Am văzut o interpretare greşită în spaţiul public ieri. Reclasificarea spitalelor nu înseamna închiderea spitalelor. Înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie d. infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară”, a conchis acesta.