Sistemul de pensii din România, sub presiune majoră după 2030. Avertismentul lui Iancu Guda: Aici este provocarea României

Iancu Guda a atras atenția că sistemul de pensii din România se confruntă cu presiuni majore, din cauza scăderii natalității și a îmbătrânirii populației, avertizând că după 2030 numărul pensionarilor va depăși semnificativ pe cel al contribuabililor activi, ceea ce va pune sistemul sub o presiune financiară accentuată.

Sistemul de pensii din România se confruntă cu presiuni semnificative

Iancu Guda explică, într-o rubrică IQ Financiar, că sistemul de pensii din România se confruntă cu presiuni semnificative. El susține că, deși pensiile se plătesc în continuare, fondurile provin în mare parte din datorie, pentru că ritmul de creștere al pensiilor a depășit creșterea numărului de contribuabili și a salariilor.

Astfel, ponderea pensiilor în veniturile statului a crescut de la 55% la peste 70%.

Guda avertizează că scăderea și îmbătrânirea populației vor accentua problema, iar după 2030 numărul contribuabililor va scădea mai rapid, evidențiind că în ultimele trei decenii populația de peste 70 de ani a crescut cu 53%, iar cea sub 30 de ani a scăzut cu 35%.

”Vorbim despre sustenabilitatea sistemului de pensii în România, care sunt tendințele și dacă pensiile se mai pot plăti la acest nivel în viitor. Nu mai sunt bani. La ce mă refer? Că pensiile se plătesc în continuare. Pare că sunt bani, dar ei vin din datorie. Pentru că pensiile au crescut mai acelerat decât baza de contribuabil și nivelul salariului și atunci pondera pensiilor în venitorile statului a crescut, dacă punem și salarii, împreună de la 55% numai cu deceniu, la peste 70% acum. Sunt 15 puncte procentuale din toți banii statului, din 530 de miliarde. Este enorm. Din păcate, populația scade și îmbătrânește. Numărul de contribuabil scade și din 2030 o să vedem o tendință accelerată. Ghețarul iese la suprafață. Noi acum vedem pe grafic ce s-a întâmplat din 1990-1993 de milioane până la 19,5 și numărul în ultimele trei decenii, populația cu vârstă peste 70 de ani a crescut cu 53% și populația cu vârstă sub 30 de ani a scăzut cu 35%.”

Fenomenul îmbătrânirii populației se va accentua

El a explicat că după 2030 fenomenul îmbătrânirii populației se va accentua, deoarece generația născută în anii ’70, ca urmare a decretului ceaușist care interzicea avorturile, va ajunge la pensie, creând un vârf al numărului de pensionari.

În același timp, natalitatea a scăzut semnificativ, iar numărul copiilor care intră pe piața muncii va fi mult mai mic decât cel al pensionarilor.

În prezent, există aproximativ 4,9 milioane de pensionari și 5,3 milioane de angajați, dintre care doar 4 milioane în sectorul privat și 1,3 milioane în sectorul public, restul fiind PFA sau întreprinderi individuale, care sunt instabile.

Astfel, după 2030, baza stabilă de contributori va fi mai mică decât numărul stabil de pensionari, iar speranța de viață în creștere va amplifica presiunea asupra sistemului de pensii, deoarece cei care ajung la vârsta pensionării vor trăi în medie peste 15 ani.

”Să vedeți ce se va întâmpla după 2030. Ce se va întâmpla? Fenomenul se va accentua, pentru că în anii 70, dacă țineți minte, decretul ceaușist care interzicea avorturile a dus la o creștere explozivă a numărului de copii nou născuți până la aproape jumătate de milion. Acum se nasc cam 150.000 de copii pe an în România, de târziu mai puțin. A fost bine în 1974 când s-a dat decretul ceaușist. Problema este că acum acei copii mulți ajung la pensie. Și în 2030 o să înceapă să iasă decrețeii din copiii născuți în anii 70 la pensie. Și o să fie un vârf, pentru că a fost o explozie de copii nou născuți în 1970, o să fie o explozie de copii de pensionari după, începând cu 2030.

Și atunci, numărul pensionarilor crește accelerat, numărul copiilor nou născuți și celor care intră în câmpul muncii scade accelerat. Câți copii s-au născut în 2010 care vor intra în câmpul muncii după 2030? De două ori mai puțin decât cei născuți în 1970. De aceea avem 4,9 milioane de pensionari acum, la 5,3 milioane de angajați, 4 milioane în privat, 1,3 milioane în sectorul public. Restul sunt PFA, II, antreprenori, intreprinderi individuale, care sunt dinamice, azi sunt, mâine nu sunt, poate să intre în insolvență. Și atunci, după 2030, ce se va întâmpla? Baza contributorilor stabil va fi mai mică decât dimensiunea pensionarilor stabil. Că avem și o speranță de viață în creștere, calculată strict pentru cei care ajung la vârsta de pensionare, ajung să trăiască peste 15 ani. Că lumea crede că speranța medie de viață e 10 ani după pensie, e 75 de ani. Dar aceasta e calculată pentru toți, inclusiv cei care, nu știu, doamne ferește, tragedii cu decese premature, accidente tineri și așa mai departe”, spune Iancu Guda.

Natalitatea este în scădere accentuată

El a explicat că, dacă se calculează speranța de viață doar pentru cei care ajung la vârsta de pensionare, aceasta este de 78 de ani, mai mare decât media generală de 75 de ani.

În același timp, natalitatea este în scădere accentuată, iar mulți factori – stabilitate, încredere, prosperitate – influențează decizia de a avea copii, ceea ce explică diferența față de perioadele anterioare, când se nășteau sute de mii de copii pe an.

Guda atrage atenția că, fără o creștere a numărului de tineri care să intre în câmpul muncii și să contribuie la pensii, sistemul va fi sub presiune financiară serioasă după 2030.

El subliniază că structura demografică s-a inversat față de perioada anilor ’50 – există mai puțini tineri și mai mulți vârstnici – și că aceasta reprezintă principala provocare pentru generațiile viitoare.

În final, el evidențiază importanța grijii și respectului pentru seniori, dar și responsabilitatea față de copii, care vor susține sistemul în viitor.

”Dacă vei calcula speranța de viață strict pentru cei care ajung la vârsta de pensionare, cât trăiesc după 65 de ani, cei care ajung să atingă vârsta de 65 de ani, o să vedeți că speranța medie de viață este 78 de ani, numai este 75. Și copiii nou noscuți, tragedie, în scădere accelerată. Păi în 1930-40, când era al doilea război mondial și bărbații erau pe front,da, bărbații erau pe front, se nășteau 400-500 de mii de copii. Și acum, 150 de mii. Pentru că nu e nevoie doar de mamă și tată, e nevoie de încredere, de prosperitate, de stabilitate, ca să-ți asumi responsabilitatea unei familii. Și atunci, asta se întâmplă. Trebuie să fim conștienți că vine valul și dacă tot sperăm, în speranță, în misiuni populiste, creșteri de pensii, pe datorie, nu e sănătos. Din 2030 o să fie tragic, din punct de vedere financiar.

Uitați-vă la baza distribuției a populației în 1956. Ca un brad de Crăciun frumos, jos aveam mulți tineri și sus, puțini vârstnici. Acum, baza e șubrădă. Mai puțini tineri și copiii nou noscuți, mai mulți vârstnici. Așa s-a schimbat structura demografică a României. Nu mai este un brad, este un brad întors. Ca să fie foarte clar, pentru cei seniori, părinți, bunici, un singur lucru, iubire necondiționată și respect. Cu toții vrem să trăiască mult, viață lungă, sănătoasă. Și noi vrem să trăim mult și să ne bucurăm de bunicii noștri și de părinții noștri. Problema este că nu avem copii nou născuți care să crească și să contribuie cu taxe ca să plătim toate aceste pensii. Aici este provocarea României pentru generațiile următoare. În rest, să ne bucurăm de seniori, de părinți și de bunici, o viață cât mai lungă și cât mai sănătoasă. Haideți să vedem cum facem toate acestea, ca să fie bine pentru noi toți și pentru părinții bunici pe care îi iubim necondiționat, dar și pentru generațiile viitoare, copiii noștri, care vor ajunge să aibă grijă de noi, cei care vom ajunge seniori”, spune acesta.