Se va pune interzis la pensie anticipată și cumul pensie-salariu. România e obligată să schimbe legea pentru pensionari

Guvernul Bolojan a anunțat interzicerea pensionării anticipate și a cumulului pensie-salariu pentru pensiile speciale, după ce majorarea pensiilor cu 20% a crescut deficitul fondului de pensii cu 4 miliarde de lei. Măsura vizează stabilizarea sistemului până în 2031 și prevenirea lipsei de angajați.

Guvernul Bolojan interzice pensionarea anticipată și cumulul pensie-salariu

Premierul Ilie Bolojan susține că sistemul de pensii nu mai poate funcționa normal. El a explicat că după ce pensiile au fost mărite cu 20% la marea recalculare, deficitul fondului de pensii a crescut cu aproximativ 4 miliarde de lei. Din această cauză, pensiile nu au mai fost majorate la 1 ianuarie 2026 și nu vor fi nici la 1 ianuarie 2027.

Bolojan a arătat că în prezent sunt patru pensionari la fiecare cinci angajați și că până în 2031 se va ajunge la o situație de echilibru, din cauza pensionării generației „decrețeilor”.

Premierul a anunțat că se va interzice cumulul pensiei cu salariul, dar această regulă va fi valabilă doar pentru cei cu pensii speciale. De exemplu, magistrații vor putea să continue să primească salariu și 15% din pensie. El a precizat că pentru cei care au lucrat la pensie contributivă și au completat vechimea nu există probleme și că în această situație sunt cel puțin 15.000 de angajați.

Bolojan a spus că trebuie să se majoreze vârsta de pensionare pentru anumite categorii, astfel încât oamenii să nu se poată pensiona prea devreme, la 49–52 de ani, decât în cazuri excepționale. Dacă nu se face acest lucru, nu vor fi oameni care să înlocuiască angajații pensionați, iar sistemul de pensii nu va mai fi sustenabil.

„Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ți-ai făcut toată vechimea, nu e niciun fel de problemă. Avem cel puțin 15.000 de angajați în această situație. Avem și celelalte categorii unde trebuie să creștem vârsta de pensionare, să nu mai poată fi pensionați la 49, 50, 52 de ani, decât în situații cu totul excepționale.

Dacă nu crește vârsta de pensionare, nu mai are cine să-i înlocuiască pe acești oameni. Și, pur și simplu, pe de-o parte, sistemul de pensii nu mai este sustenabil, pentru că generațiile noastre sunt niște generații mari și colegii mei care sunt din generația mea deja au ieșit la pensie anticipată în aceste sisteme, în ordine publică, în siguranță națională, și nu mai are cine să-i înlocuiască”, a punctat Bolojan.

Franța, Danemarca și Olanda cresc vârsta de pensionare pentru a adapta sistemele de pensii la speranța de viață

Specialiștii financiari atrag atenția că măsurile luate până acum ar putea să nu fie suficiente și că ar fi necesară o creștere a vârstei de pensionare, așa cum se practică deja în mai multe țări europene.

În Franța, de exemplu, autoritățile intenționează să majoreze vârsta de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, decizie care a generat proteste masive și a întâmpinat opoziție puternică din partea sindicatelor și a cetățenilor.

Danemarca a adoptat o abordare mai flexibilă, ajustând vârsta de pensionare la fiecare cinci ani, în funcție de speranța de viață. Astfel, în 2023 s-a aprobat creșterea acesteia până la 70 de ani, cu aplicare treptată până în 2040.

În Olanda, Ministerul Afacerilor Sociale a stabilit recent vârsta de pensionare pentru persoanele născute în 1964, care vor putea ieși la pensie abia în 2031, la 67 de ani și trei luni. În prezent, vârsta de pensionare în această țară este de 67 de ani, iar din 2028 va crește gradual cu câte trei luni.