Se scumpesc gazele de la 1 aprilie. Cu cât ar putea crește prețurile în urma liberalizării pieței
SURSA FOTO: Dreamstime - factură, factură la căldură
Piața gazelor din România se scumpește după eliminarea plafonului, arată Asociația Energia Inteligentă. De la 1 aprilie 2026, ofertele vor fi între 0,32 și 0,41 lei/kWh din cauza riscurilor și incertitudinii furnizorilor. Creșterile mici pe kWh vor majora facturile anual. Autoritățile nu pot interveni direct decât dacă se încalcă legea.
Piața gazelor din România se scumpește după eliminarea plafonului, cu oferte între 0,32 și 0,41 lei/kWh
Piața gazelor din România se schimbă, pentru că plafonul la prețuri va fi eliminat. Conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă, prezentată de Dumitru Chisăliță la Digi24, în ultimele zile au apărut pe site-ul oficial al ANRE aproximativ 15 oferte noi pentru gaz, valabile de la 1 aprilie 2026. Toate sunt mai scumpe decât prețul plafonat de acum.

Până pe 23 ianuarie, prețul era în jur de 0,31 lei/kWh (cu TVA), adică plafonul. Noile oferte sunt între 0,32 și 0,41 lei/kWh, adică mai scumpe cu 4% – 32%. Paradoxal, aceste scumpiri apar într-un moment în care, pe piețele interne și internaționale, prețurile gazelor sunt de fapt în scădere.
Pe Bursa Română de Mărfuri, pentru trimestrul 2 și 3 din 2026, costul gazelor (marfă + costuri de sistem) este în jur de 0,31 lei/kWh. La hub-ul european TTF, prețul pentru 2026 este chiar mai mic, în jur de 0,29 lei/kWh. Același preț de 0,29 lei/kWh a fost facturat consumatorilor și în decembrie 2025.
Astfel, o ofertă de 0,32 lei/kWh e aproape normală, explicabilă prin costuri administrative sau ajustări mici. Dar o ofertă de 0,41 lei/kWh înseamnă o creștere de peste 30%, care nu are legătură cu costul real al gazului.
Furnizorii majorează marjele de profit până la 22% din cauza riscurilor și incertitudinii
Noile prețuri la gaze reflectă experiențele dificile ale furnizorilor din ultimii ani: intervenții ale statului, plafonări repetate, întârzieri la subvenții, presiune pe bani și prețuri imprevizibile. În acest context, „ieftin” a devenit „periculos”.
Astfel, profitul pe care îl fac furnizorii crește. Dacă acum e în jur de 4%, pentru 2026 există oferte care sugerează profituri de 20-22%. O parte din acest profit acoperă riscuri reale (neîncasări, finanțări), iar cealaltă arată că unii furnizori caută acum profit sigur, nu neapărat să vândă mult.
România are, de asemenea, un „premiu de preț” față de Europa. Pentru 2026, gazul pe piața românească costă 0,16 lei/kWh, față de 0,127 lei/kWh pe hub-ul european TTF, adică cu 26% mai mult. Această diferență poate afecta și prețul la electricitate, deoarece gazul influențează prețul energiei.
Un factor important este modul haotic în care a fost eliminat plafonul. România a avut 12 ani să se pregătească pentru o piață liberă, dar aproape nimic nu s-a făcut. Plafonul a fost scos, pus la loc, prelungit și reanalizat, creând confuzie. Drept rezultat, când au apărut volume de gaze, ele s-au cumpărat rapid și scump, deși nu există risc real de lipsă de gaz pentru următorul an.
Un alt risc e timpul foarte scurt pentru semnarea noilor contracte: cu doar 30 de zile înainte de 1 aprilie 2026 trebuie semnate toate contractele de furnizare, transport, distribuție și înmagazinare. În aceste condiții, mulți consumatori vor accepta noile prețuri fără să le compare sau să negocieze.
Creșterile mici de preț pe kWh duc la facturi mai mari cu până la 3.000 de lei pe an pentru case
Chiar dacă diferențele de preț par mici, doar câțiva bani pe kWh, ele se simt mult când vorbim de consum anual mare. De exemplu: Un apartament cu două camere, care consumă aproximativ 15.000 kWh pe an, poate ajunge să plătească între 4.650 și 6.150 lei pe an, în funcție de ofertă. O casă, cu consum de 30.000 kWh pe an, poate plăti între 9.300 și 12.300 lei pe an.
Cu alte cuvinte, o diferență de 1-10 bani pe kWh se traduce în:
- 150–1.500 lei în plus pe an pentru un apartament
- 300–3.000 lei în plus pe an pentru o casă
În plus, când prețul crește, crește și TVA pe care îl plătești, pentru că TVA se calculează din prețul final. Așa că plătești mai mult furnizorului și mai mult statului, fără să consumi mai mult gaz.
De ce nu pot fi sancționați furnizorii?
Autoritățile nu pot controla direct prețurile gazelor, decât dacă un furnizor încalcă legea, a explicat Chisăliță. Doar faptul că prețul este mare nu înseamnă că e ilegal.
Există însă soluții. Asociația Energia Inteligentă propune ca furnizorii să fie obligați să arate clar marja lor de profit, ca oamenii să vadă ce parte din preț este costul gazului și ce parte este profitul. În alte domenii, cum ar fi magazinele sau restaurantele, această transparență permite să fie sancționați cei care depășesc marja declarată.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





