Cum funcționează schema de fraudă și ce urmăresc atacatorii
În ultimele săptămâni, tot mai mulți români au fost vizați de apeluri telefonice și mesaje în care atacatorii se prezintă drept inspectori ai Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Persoanelor contactate li se spune că statul ar urma să le returneze o parte din impozit, fiind invitate să completeze un formular online pentru a primi banii.
Victimele sunt direcționate către site-uri care imită aproape perfect pagina oficială a ANAF. Acolo li se cere să introducă date personale, sub pretextul validării identității. Ulterior, acestea sunt redirecționate către pagini false care copiază interfața unor bănci comerciale, unde li se solicită datele de autentificare sau informațiile cardului.
Odată introduse aceste date, infractorii pot accesa conturile bancare și retrage sume de bani fără acordul titularilor. Metoda mizează pe presiunea psihologică și pe aparența de comunicare oficială.
Avertismentul DNSC și poziția autorităților
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că instituțiile statului nu contactează telefonic cetățenii pentru a le returna bani și nu solicită niciodată date bancare, parole sau coduri de autentificare prin apeluri, SMS-uri sau link-uri primite pe e-mail.
Reprezentanții DNSC subliniază că orice mesaj sau apel de acest tip reprezintă un indiciu clar de fraudă și recomandă cetățenilor să nu acceseze link-urile primite și să nu furnizeze informații sensibile.
Recomandările pentru protejarea datelor personale
DNSC transmite că, într-un mediu digital tot mai complex, protejarea datelor personale trebuie să devină o rutină. Printre măsurile recomandate se numără utilizarea unor parole puternice și diferite pentru fiecare cont, activarea autentificării în doi pași, actualizarea constantă a sistemelor și aplicațiilor și evitarea interacțiunilor cu persoane necunoscute care solicită informații personale.
Instituția recomandă, de asemenea, discutarea acestor riscuri cu cei din jur și semnalarea tentativelor de fraudă către autoritățile competente, pentru a limita răspândirea unor astfel de practici.
„Utilizează parole puternice și diferite pentru fiecare cont, activează autentificarea în doi pași, menține sistemele și aplicațiile actualizate și evită interacțiunile cu persoane necunoscute care îți solicită informații personale – prietenii din online nu sunt întotdeauna cine pretind că sunt. Discută deschis cu cei din jur despre activitățile tale online și semnalele de alarmă pe care le întâlnești”, transmit reprezentanții DNSC într-o postare pe rețelele sociale.
Adoptarea acestor măsuri contribuie la reducerea riscului de fraudă și la menținerea unui spațiu online mai sigur pentru utilizatori.
