Se renunță la plata cu numerar. Informație pentru cei care plătesc mereu cu cardul bancar

În Suedia, numerarul a devenit o raritate, fiind acceptat doar în așa-numitele „insule de numerar”. Aceste puncte speciale permit accesul la bani lichizi, în principal pentru persoanele în vârstă care nu sunt familiarizate cu plățile digitale și au nevoie de numerar pentru cumpărături esențiale. Un studiu recent realizat în Suedia a surprins experții, contrazicând așteptările și modificând complet perspectivele asupra fenomenului analizat.

Numerar versus card. Comportamentul financiar al oamenilor

Numerar versus card. De-a lungul timpului, specialiștii occidentali au analizat comportamentul financiar al oamenilor, concentrându-se pe modul în care aceștia își cheltuiesc resursele în funcție de metoda de plată utilizată.

La începutul secolului XXI, studiile au arătat că persoanele care preferă numerarul tind să cheltuie mai puțin decât cele care folosesc carduri bancare. Bonurile fiscale și alte date financiare au confirmat că utilizatorii de card sunt mai impulsivi în procesul de cumpărare și dispuși să cheltuie sume mai mari.

Acest fenomen a fost explicat de psihologi prin conceptul de „efect al durerii plății”. Oamenii resimt un disconfort psihologic mai mare atunci când plătesc cu bani lichizi, deoarece procesul fizic de a înmâna bancnotele generează un sentiment de pierdere.

Pe de altă parte, plata cu cardul elimină acest sentiment, făcând cheltuirea banilor mai puțin dureroasă din punct de vedere emoțional. Studii neurologice au demonstrat că tranzacțiile cash activează centrul durerii din creier, accentuând senzația de pierdere.

Numerar versus card. Teoria a fost combătută de un studiu din Suedia

Recent, cercetătorii suedezi au realizat un experiment pentru a testa validitatea acestei teorii în contextul actual. Un grup de tineri cu vârste cuprinse între 20 și 26 de ani a fost rugat să țină un jurnal al tranzacțiilor. Spre surprinderea cercetătorilor, mulți dintre participanți nu au resimțit un disconfort atunci când au plătit cu numerar. Aceștia au perceput banii lichizi ca pe o resursă deja „pierdută”, pe care o considerau mai puțin importantă decât fondurile din contul bancar. Pe de altă parte, plățile cu cardul au fost însoțite de notificări pe telefon, fapt care i-a făcut să conștientizeze mai acut scăderea soldului și impactul financiar al cheltuielilor.

Concluzia acestui studiu indică faptul că percepția disconfortului financiar nu este strict legată de metoda de plată, ci mai degrabă de obiceiurile individuale și de modul în care fiecare persoană se raportează la banii lichizi sau digitali. Astfel, ideea conform căreia eliminarea numerarului ar reduce impulsivitatea și ar diminua impactul emoțional al cheltuielilor este discutabilă. Cu timpul, oamenii se pot obișnui cu orice metodă de plată, iar efectul psihologic al tranzacțiilor se va uniformiza.

Suedia a renunțat la a mai fi o societate complet fără cash

În acest context, Suedia, inițial una dintre cele mai avansate țări în procesul de digitalizare a economiei, a decis să renunțe la planurile de a deveni o societate complet fără cash. Factorii de decizie au realizat că dependența exclusivă de plățile digitale creează vulnerabilități economice și sociale. Existența numerarului oferă un grad suplimentar de securitate, prevenind riscurile asociate cu problemele tehnice, fraudele cibernetice sau excluderea anumitor categorii de persoane din sistemul financiar.

Astfel, echilibrul între numerar și plățile digitale pare a fi soluția optimă pentru o economie sănătoasă, în care oamenii să își poată gestiona resursele în funcție de preferințele și nevoile lor personale.