Introducerea coplăţii pentru sistemul privat a generat numeroase discuţii în România. Joi, 24 iunie, Guvernul României a aprobat ordonanţa de urgenţă ce reglementează acest domeniu.

După şedinţa de la Palatul Victoria, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a explicat că este vorba despre OUG pentru modificarea şi completarea articolului 230 din Legea 95/2006. Această ordonanţă “propune un mecanism gradual de implementare a contribuţiei personale suportate de asiguraţi în condiţiile acordării serviciilor medicale în cadrul unor furnizori privaţi, furnizori privaţi aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate”, a spus şefa de la Ministerul Sănătăţii.

“Spitalul public are mai multe surse de finanţare de la bugetul de stat”

Una dintre criticile des vehiculate la adresa acestei ordonanţe a fost că fondurile destinate spitalelor publice din România vor scădea dramatic, pentru că CNAS va creşte decontările către privaţi. Ministrul Ioana Mihăilă a explicat că spitalele publice au mai multe surse de finanţare.

“Spitalele publice primesc bani din fondul naţional pentru servicii şi primesc influenţe salariale pentru plata personalului. Deci spitalul public are mai multe surse de finanţare de la bugetul de stat”, a spus ministrul Sănătăţii.

Prevederea privind plafonarea numărului de paturi finanţabile către sectorul privat nu a trecut de Guvern

Există şi o prevedere care nu a trecut în şedinţa de Guvern de joi, cea care permitea plafonarea numărului de paturi finanţabile către sectorul privat. „Ministerul Sănătăţii şi CNAS va reveni cu o propunere la care deja se lucrează”, a precizat Mihăilă. „Propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private şi publice care sunt finanţate din fondul naţional al asigurărilor de sănătate”, a adăugat ministrul.

„Această prevedere nu a trecut astăzi în şedinţa de guvern. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va reveni cu o propunere la care deja se lucrează, care are la bază ideea de a plafona raportul dintre numărul de paturi contractate de către furnizorii de servicii de spitalizare privaţi şi furnizorii publici, aşa încât această migrare a paturilor finanţabile de la public la privat, la nivel naţional, să nu mai poată să existe.

Acel articol care se referea la plafonarea de 10% nu a trecut în şedinţă. Ceea ce am convenit este că vom reveni cu o metodă de control a numărului de paturi între public şi privat. Deja Ministerul Sănătăţii şi CNAS lucrează la o astfel de propunere, iar în acest moment propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private şi publice care sunt finanţate din fondul naţional al asigurărilor de sănătate.

Dacă acum raportul între privat şi public este de 5% practic 5% din paturile contractate la nivel naţional aparţin furnizorilor privaţi de sănătate, tot 5% să rămână contractabile de către furnizorii privaţi de servicii de sănătate”, a mai declarat, joi, Ioana Mihăilă.

„Reamintesc, pentru corectitudine istorică, PSD a introdus contribuţia personală în 2019”

Ministrul Sănătăţii a mai ţinut să combată anumite critici, reamintind că PSD a introdus de fapt această contribuţie personală suportată de asiguraţi şi că nu se poate pune problema de o privatizare a sănătăţii.

„PSD este cel care a introdus în Legea 95, printr-o ordonanţă de urgenţă, această contribuţie. Noi nu am introdus contribuţia, noi avem grijă să aplicăm treptat, cu un control clar al posibilelor consecinţe aplicării acestei contribuţii, cu scopul de a permite accesul pacienţilor la servicii de spitalizare care se derulează în sistemul de stat.

Acesta a fost scopul nostru atunci când am reglementat în acest mod contribuţia: permiterea accesului pacienţilor la sistemul de stat, acolo unde contribuţia personală nu există. Şi reamintesc, pentru corectitudine istorică, PSD a introdus contribuţia personală în 2019”, a spus ministrul Ioana Mihăilă.

Sursă foto: INQUAM Photos, Octav Ganea