Într-un mesaj transmis pe pagina sa de socializare, acesta subliniază că o asemenea decizie nu poate fi luată în absența unei analize serioase și a unor reforme administrative clare.

„Anunțul recent privind posibilitatea introducerii unor noi taxe pentru cetățenii români din diaspora, menționat de ministerul de Externe, nu poate fi tratat cu superficialitate. Este esențial să avem toate datele și analizele înainte de a lua o astfel de decizie care riscă să adâncească ruptura dintre stat și milioanele de români din afara granițelor”, a transmis Stroe.

Problema taxelor suplimentare

Ionuț Stroe, deputat din partea Partidului Național Liberal, a punctat că, înainte de a se pune problema unor taxe suplimentare, statul ar trebui să facă eforturi concrete. Asta în scopul modernizării și debirocratizării serviciilor consulare. Printre măsurile propuse se numără:

  • Simplificarea programărilor pentru cetățeni
  • Prelungirea și adaptarea programului de lucru cu publicul
  • Digitalizarea suplimentară a procedurilor pentru obținerea documentelor
  • O mai bună colaborare între MAE, MAI și Ministerul Justiției
  • Utilizarea inteligenței artificiale pentru eficientizarea comunicării (call-center, chatbot etc.)
  • Deputatul liberal a semnalat și problema gravă a intermediarilor care, contra cost, blochează accesul cetățenilor la serviciile consulare, profitând de birocrație și lipsa unor mecanisme clare de control.

Un sistem parazitar

„Problema reală nu sunt românii care cer servicii, ci intermediarii care parazitează acest sistem. Prin urmare, adevărata urgență este blocarea acestor practici abuzive, nu taxarea în plus a celor care oricum fac eforturi să rămână conectați cu România”, a mai adăugat acesta.

Ionuț Stroe avertizează că introducerea unor noi poveri fiscale pentru diaspora poate avea consecințe politice și sociale importante: „E foarte ușor să ceri noi taxe. Dar e un drum periculos care alimentează frustrarea și, în cele din urmă, ne mirăm că tot mai mulți români din diaspora aleg să voteze cu extremiști”, a mai notat politicianul în mesajul transmis pe pagina sa de Facebook.

Ce s-a întâmplat anterior

În trecut, taxele consulare au fost eliminate complet în februarie 2017, pentru servicii precum acte de stare civilă, cetățenie, documente judiciare etc. Statul a continuat însă să perceapă costurile de producție pentru pașapoarte (circa 59 € pentru pașaportul electronic). Alte intervenții în trecut includ reducerea cu 30% a unor taxe consulare în 2008–2009, pentru a veni în sprijinul comunităților din diaspora.

În 2023, remiterile din diaspora către România au atins 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB, și aproape la fel de semnificative ca investițiile străine directe. Acești bani susțin deficitul bugetar și contul curent al țării. Fără contribuția remitențelor, deficitul ar crește drastic.