Se dă interzis în tot orașul. Amendă de 5.000 de lei. Nu va mai fi permis pe clădiri și terenuri publice sau private

Un proiect legislativ propus în Capitală vizează eliminarea reclamelor la tutun încălzit și jocuri de noroc de pe toate clădirile și terenurile publice sau private. Măsura ar putea intra în vigoare din 2026 și urmărește să reducă expunerea tinerilor la mesaje care încurajează dependențele.

Se interzic reclamele la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit în Capitală

Consilierii generali ai USR București, Nicorel Nicorescu și Dragoș Radu, au depus un proiect de hotărâre care interzice, începând cu 1 ianuarie 2026, reclamele la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe toate bunurile publice și private din Capitală.

Această interdicție se va aplica inclusiv pe proprietățile administrate de instituții locale, companii municipale sau sectoare ale Primăriei.

Reprezentanții USR au transmis că adoptarea acestei măsuri ar transforma Bucureștiul în primul oraș mare din România care își eliberează spațiul public de publicitatea pentru industrii considerate nocive. Ei susțin că este un pas esențial pentru sănătatea generațiilor viitoare.

„Dacă va fi adoptat, proiectul ar transforma Bucureştiul în primul mare oraş din România care îşi eliberează spaţiul public de reclamele la jocuri de noroc şi tutun, un pas semnificativ în direcţia protejării sănătăţii publice şi a generaţiilor viitoare”, transmite USR.

Dacă proiectul va fi aprobat, reclamele vor trebui eliminate din toate spațiile publice până la 1 septembrie 2026. Pentru evenimentele sportive desfășurate pe domeniul public sau privat al orașului, interdicția se va aplica treptat, cu termen final de intrare în vigoare la 1 ianuarie 2029.

În cazul nerespectării prevederilor, persoanele sau companiile care continuă să afișeze astfel de reclame vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 4.000 și 5.000 de lei.

Argumentele se bazează pe datele privind sănătate publică și protecția tinerilor

Nicorel Nicorescu a explicat că obiectivul principal este readucerea spațiului public în serviciul cetățenilor. El a afirmat că nu este firesc ca orașul să fie invadat de mesaje comerciale ale unor industrii care produc dependență și afectează sănătatea. Potrivit acestuia, Bucureștiul are șansa de a fi un model de responsabilitate și prevenție.

„Vrem să readucem spaţiul public în serviciul oamenilor, nu în slujba unor industrii care produc dependenţă şi afectează grav sănătatea. Este momentul ca Bucureştiul să facă un pas curajos pentru a proteja generaţiile viitoare”, a declarat Nicorel Nicorescu.

La rândul său, Dragoș Radu a subliniat că publicitatea stradală la tutun și jocuri de noroc nu este doar o chestiune estetică, ci o problemă serioasă de sănătate publică. El a susținut că un oraș cu adevărat prietenos cu tinerii și familiile trebuie să elimine mesajele care normalizează comportamentele adictive.

„Publicitatea stradală la jocuri de noroc şi tutun nu este doar o problemă estetică, ci şi una de sănătate publică. Dacă vrem un oraş prietenos pentru tineri şi familii, trebuie să curăţăm spaţiul public de mesajele care normalizează dependenţele”, a precizat Dragoş Radu.

Proiectul se bazează pe date furnizate de Comisia Europeană în raportul său privind sănătatea în România din 2023. Conform documentului, 25% dintre adolescenții de 15 ani din țară fumaseră în ultima lună, un procent peste media Uniunii Europene. De asemenea, se estimează că tutunul este responsabil pentru aproximativ 17% din totalul deceselor înregistrate anual în România.

Un alt studiu invocat de inițiatori, realizat în 2019 de ESPAD, a arătat că 40% dintre tinerii români de 15–16 ani consumaseră țigări clasice sau electronice în ultimele 30 de zile, fiind cea mai mare rată la nivelul UE.

În ceea ce privește impactul jocurilor de noroc, studiul „Betting on a Better Future” realizat de CeSIP a concluzionat că publicitatea în acest domeniu crește cu peste 10% șansele ca adolescenții să dezvolte dependență. Totodată, aproape un sfert dintre aceștia încep să joace la vârste mai mici de 14 ani.