Se alimentează cardurile sociale. Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat când vor intra banii: Prima tranșă, foarte rapidă

Cardurile sociale, esențiale pentru supraviețuirea multor români cu venituri reduse, vor fi în cele din urmă alimentate până la sfârșitul anului. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a anunțat că s-au găsit soluții pentru a acoperi cele două tranșe restante. Situația a fost generată de cheltuieli masive realizate în 2024 de fosta guvernare, care a consumat aproape toată suma alocată din fonduri europene. Guvernul actual a fost nevoit să apeleze la sprijinul Comisiei Europene pentru a debloca plățile. Pîslaru susține că, odată stabilit cadrul legal, primele sume vor fi transferate „foarte rapid”.

Cardurile sociale vor fi alimentate până la finalul anului 2025, a confirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Într-o intervenție televizată, oficialul a explicat întârzierea acestor plăți esențiale, susținând că fosta guvernare a epuizat aproape în totalitate bugetul european destinat acestor măsuri. Guvernul actual a negociat cu Comisia Europeană o suplimentare a fondurilor, în condițiile în care beneficiarii din categoriile vulnerabile au rămas fără sprijin financiar din luna februarie.

Cardurile vor fi alimentate în două tranșe până în decembrie

Cardurile sociale urmează să primească două tranșe de câte 125 de lei până la sfârșitul anului, după ce fondurile europene alocate anterior au fost epuizate prematur.

Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că banii vor intra în conturile beneficiarilor într-un termen rezonabil, însă nu a indicat o dată exactă.

Acesta a subliniat că întârzierea a fost cauzată de faptul că, în 2024, au fost utilizate 300 de milioane de euro dintr-o alocare totală de 865 de milioane disponibile pentru întregul interval 2021-2027.

„Prima tranșă ar trebui să fie foarte rapidă”, a precizat Pîslaru pentru Antena 3.

Bugetul european, aproape epuizat în urma cheltuielilor guvernului precedent

Cardurile nu au mai fost alimentate de luni bune deoarece, potrivit lui Dragoș Pîslaru, în perioada 2022-2023 s-au consumat deja 580 de milioane de euro din fonduri europene, iar în 2024 s-a adăugat o cheltuială de 300 de milioane de euro.

Astfel, România a epuizat aproape întreaga sumă destinată sprijinirii persoanelor vulnerabile pe întregul ciclu bugetar european 2021–2027.

Pentru a putea continua aceste plăți, actualul guvern a fost nevoit să caute soluții de suplimentare a bugetului din alte operațiuni, în colaborare cu Comisia Europeană. Măsura a fost necesară pentru ca plățile să poată fi efectuate legal și sustenabil.

„După cum vă spuneam, sunt aceste măsuri pe care noi le avem finanțate din fonduri europene. Și ceea ce cumva merită subliniat e că România a folosit în 2022-23 circa 580 milioane de euro din acești bani, iar în 2024, un an mai special, a folosit 300 de milioane de euro din aceste fonduri, dintr-o alocare de 865 milioane de euro în total.

Practic, în această perioadă, și vă las și pe dumneavoastră și pe cei care ne urmăresc să înțeleagă motivele, s-au cheltuit, practic, toți banii pe care-i aveam pe perioada 2021-2027.

Practic, în anul acesta, ce a fost nevoie a fost să suplimentăm bugetul din alte operațiuni ca să putem să ne asigurăm că avem resurse măcar pentru aceste plăți, pe cardurile care au aceste plăți de 125 lei de două ori pe an prinse în legislație pentru categoriile cele mai vulnerabile din România, pentru care o sumă de 125 de lei este o sumă care contează și asta este un mesaj important – înțelegem semnificația, și pentru asta am căzut de comun acord cu Comisia să facem un ultim efort de a suplimenta și a acoperi aceste două plăți de 125 de lei”, a mai declarat ministrul.

Demersuri pentru stabilirea unui nou cadru legislativ

Cardurile trebuie susținute și printr-o reglementare legislativă clară. În acest sens, ministrul a menționat că autoritățile lucrează la revizuirea cadrului normativ, astfel încât reemiterea cardurilor să nu mai fie necesară în fiecare an.

Oficialul a apreciat disponibilitatea firmelor emitente de carduri, care și-au arătat deschiderea pentru utilizarea aceluiași suport în mai multe campanii. Pîslaru a afirmat că această flexibilitate va permite economii de timp și resurse, precum și o gestionare mai eficientă a întregului proces de distribuție.

„Prin urmare, cei care pun aceste întrebări legitime trebuie să știe că lucrăm la reașeazarea cadrului normativ astfel încât, pe de-o parte, să nu trebuiască să reemitem cardurile doar pentru anul acesta din nou și asta e ceva ce m-am bucurat să găsesc  – receptivitate de la emitenții de carduri.

Se folosesc și la tichetele de masă, vrem să evităm situația în care se reemite, se transportă. Vestea bună e că pentru aceste două plăți de 125 lei avem și resursa și putem și să le luăm în calcul pentru a le face până la sfârșitul anului”, a mai precizat el.

Luna septembrie, cel mai devreme pentru prima plată

Cardurile ar putea fi alimentate abia în septembrie, întrucât procedurile legislative nu sunt încă finalizate. Dragoș Pîslaru a explicat că, deși un proiect de Hotărâre de Guvern a fost pregătit rapid încă din luna iunie, acesta a fost temporar suspendat pentru clarificări cu Comisia Europeană.

Potrivit ministrului, până în luna august ar trebui definitivat cadrul legal, urmând ca apoi să fie lansată prima tranșă de plată. În acest context, oficialul a avertizat că cetățenii nu trebuie să aibă așteptări nerealiste înainte de încheierea tuturor etapelor administrative.

„Deci nu mai devreme de luna septembrie, ca oamenii să nu aibă așteptări ce nu pot fi atinse”, spune Pîslaru.

România, pe primul loc în UE la transferuri sociale pentru grupurile vulnerabile

Cardurile sociale fac parte dintr-un set de măsuri care plasează România în fruntea clasamentului european privind transferurile către categoriile defavorizate.

Pîslaru a menționat că nivelul ridicat al cheltuielilor sociale este o dovadă a implicării autorităților în sprijinirea celor mai vulnerabili cetățeni.

Cu toate acestea, ministrul a admis că gestionarea fondurilor trebuie făcută cu mai multă responsabilitate pentru a evita situațiile în care bugetul este consumat anticipat, punând presiune pe anii următori din cadrul financiar multianual.