Scopul urmărit de Călin Georgescu. Procurorii au aflat ce a făcut între 2020 și 2025. Dezvăluirea momentului

Călin Georgescu ar fi promovat ideologia legionară în România, între 2020 și 2025, prin discursuri publice, interviuri și postări online, pentru a schimba percepția asupra fascismului și a normaliza acest curent, inclusiv prin mesaje considerate propagandistice și, uneori, favorabile utilizării violenței, susțin procurorii.

Călin Georgescu ar fi promovat ideologia legionară și ar fi urmărit schimbarea percepției asupra fascismului în perioada 2020–2025

Potrivit procurorilor, scopul urmărit de Călin Georgescu prin intervențiile sale publice din perioada 2020–2025 a fost acela de a produce o schimbare de percepție asupra curentului fascist și a mișcării legionare. În rechizitoriul prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată, se arată că ideile promovate de acesta vizau inclusiv sugerarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri considerate legitime.

Dosarul are ca obiect acuzațiile de propagandă legionară și include numeroase declarații publice făcute de Georgescu în intervalul menționat. Procurorii au analizat interviuri, declarații și postări online, evidențiind elementele pe care le consideră a fi de natură propagandistică. Următorul termen al procesului este stabilit pentru data de 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1.

În cadrul investigației, anchetatorii au acordat o atenție specială unui discurs susținut în octombrie 2021, în Piața Universității, despre care susțin că a reprodus nu doar conținutul, ci și gestica și tonalitatea lui Ion Antonescu din discursul ținut la adunarea legionară din 6 octombrie 1940. Procurorii afirmă că, analizând conduita publică a lui Georgescu între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, au identificat o consecvență ideologică pro-legionară, precum și legături în mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii.

Rechizitoriul mai arată că prin mesajele sale, Georgescu ar fi urmărit o reinterpretare a încadrării istorice a fascismului și a mișcării legionare, în încercarea de a normaliza și revitaliza această ideologie și figurile istorice asociate. În acest context, procurorii menționează afirmații cu caracter xenofob, dar și elogii la adresa unor personalități precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

În fundamentarea acuzațiilor, anchetatorii subliniază particularitățile discursului lui Georgescu, inclusiv modul de construcție, temele abordate, nuanțele ideologice, precum și imitarea fidelă a mesajului, tonului și gesturilor unor figuri reprezentative pentru curentul legionar. De asemenea, sunt invocate principiile promovate, terminologia utilizată, publicul vizat și scopul urmărit, acela de a atrage adepți și simpatizanți cu orice preț.

Procurorii indică legăturile lui Călin Georgescu cu Marian Motocu și o grupare de extremă dreapta suspectată de planuri violente

Procurorii susțin, în același dosar, că cercul personal al Călin Georgescu ar include persoane cunoscute pentru preocupări antidemocratice, precum și susținători și promotori ai ideilor fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste. În acest context, anchetatorii evidențiază apropierea dintre Georgescu și Marian Motocu, la rândul său trimis în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură.

În urma perchezițiilor efectuate asupra lui Motocu, anchetatorii au descoperit în telefonul acestuia un videoclip în care apărea alături de Georgescu, dar și o înregistrare în care fostul candidat la prezidențiale îi transmitea că „va avea locul lui” într-unul dintre „planurile” sale. Procurorii mai arată că, în septembrie 2024, Motocu ar fi apelat Ambasada Rusiei și ar fi solicitat să discute cu Evgeni Ignatiev, fost adjunct al atașatului militar al Federației Ruse la București, ulterior expulzat în 2025.

Totodată, anchetatorii au identificat legături ale lui Motocu cu Adrian Robertin Dinu, implicat în dosarul de trădare ce vizează așa-numita grupare „Vlad Țepeș”, despre care se susține că ar fi avut conexiuni cu diplomați ruși. În ceea ce privește gruparea asociată lui Motocu, procurorii arată că, la momentul începerii urmăririi penale, exista suspiciunea că aceasta făcea parte dintr-o organizație cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe, având ca obiectiv formarea unui nucleu de extremă dreapta. Potrivit acestora, scopul final ar fi fost organizarea unor acțiuni violente îndreptate împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor politice sau străinilor, iar o parte dintre membrii grupării ar fi fost foști militari în rezervă, cu grade de ofițer în instituții ale statului.

Procurorii subliniază că relațiile lui Georgescu cu Motocu și cu Eugen Sechilă sunt esențiale pentru înțelegerea doctrinei ideologice și politice a acestuia. Potrivit rechizitoriului, aceste conexiuni se suprapun peste trăsăturile și orientările declarate ale lui Georgescu, contribuind la conturarea principiilor și direcțiilor de acțiune ale platformei sale politice. În același timp, declarațiile oferite de Motocu și Sechilă în dosar sunt considerate relevante de către anchetatori, fiind interpretate ca indicii ale afinității lui Georgescu pentru ideologia legionară și pentru figurile reprezentative ale acesteia.

În completare, procurorii arată că ideile promovate de Georgescu vizează principii specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, dar și acceptarea posibilității recurgerii la violență pentru atingerea unor obiective considerate legitime. În acest context, este invocată și relația dintre Georgescu și Horațiu Potra, cei doi fiind trimiși în judecată într-un alt dosar penal, în care sunt acuzați de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale.

Procurorii au cerut supravegherea lui Călin Georgescu în 2025 pe fondul suspiciunii că intenționa să părăsească România pentru a evita urmărirea penală

Din dosarul consultat de Digi24.ro reiese că, la data de 19 iunie 2025, procurorii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au solicitat instanței aprobarea pentru supravegherea lui Călin Georgescu. Cererea a fost motivată de datele și informațiile deținute la nivelul instituției, potrivit cărora acesta ar fi intenționat să părăsească teritoriul României pentru a se sustrage de la urmărirea penală.

Procurorii au mai arătat că, în data de 20 iunie 2025, Georgescu urma să se întâlnească cu o persoană în vederea stabilirii modalității de părăsire a țării. În acest context, anchetatorii au invocat necesitatea de a clarifica obiectul întâlnirii și de a identifica persoana care i-ar fi putut facilita ieșirea din România. Instanța a aprobat solicitarea, permițând astfel supravegherea fostului candidat la alegerile prezidențiale, însă informațiile inițiale nu s-au confirmat ulterior.

Aceste demersuri au avut loc la scurt timp după ce, pe 27 mai 2025, Călin Georgescu anunțase retragerea sa din viața publică. Totodată, datele deținute de procurori au apărut la mai puțin de două luni după ce acesta depusese la dosar două documente medicale, potrivit cărora el și soția sa ar fi trebuit să se deplaseze în Israel pentru investigații medicale, la un spital din Beer Sheva.

De asemenea, este menționat faptul că, într-un alt dosar deschis anterior de Direcția Națională Anticorupție, în care un om de afaceri din Vaslui este acuzat de trafic de influență, ar fi fost consemnată o altă tentativă a lui Călin Georgescu de a părăsi România.