Schimbare majoră în trafic. România introduce radarele de viteză medie. Cum vor fi prinși șoferii
SURSA FOTO: Dreamstime – Mașini, șoferi
România se pregătește pentru implementarea sistemelor de monitorizare a vitezei medii, o tehnologie care va schimba radical modul în care sunt sancționați șoferii. În locul radarelor punctuale, viteza va fi calculată pe întregul segment dintre două camere, eliminând astfel posibilitatea de a reduce temporar viteza doar în zonele de control și obligând conducătorii auto să mențină un ritm constant pe tot traseul monitorizat.
Cum funcționează noile radare pentru monitorizarea vitezei medii în România
Cum funcționează noile radare pentru monitorizarea vitezei medii în România. Sistemele de monitorizare a vitezei medii reprezintă una dintre cele mai importante direcții de modernizare a controlului rutier în România. Implementarea lor este considerată de autorități o soluție eficientă pentru reducerea accidentelor, prin eliminarea comportamentului de tip „frânare la radar” și încurajarea unei conduceri constante pe distanțe mai lungi.
Potrivit declarațiilor făcute de Florin Ciuleanu, inspector principal de poliție în cadrul IGPR – Direcția Rutieră, aceste sisteme vor schimba fundamental modul în care este evaluată viteza în trafic.
Spre deosebire de radarele clasice, care măsoară viteza într-un singur punct, sistemele de viteză medie analizează comportamentul unui vehicul pe un segment complet de drum.
Funcționarea este simplă din punct de vedere tehnic:
- un vehicul este detectat la intrarea într-un sector monitorizat (camera A),
- este identificat din nou la ieșirea din sector (camera B),
- sistemul calculează timpul total de parcurs,
- iar viteza medie este determinată în raport cu distanța dintre cele două puncte.
Dacă viteza medie depășește limita legală, se generează automat o sancțiune, indiferent de variațiile de viteză din interiorul sectorului.
De ce devine ineficientă „strategia frânării la radar”?
În prezent, mulți șoferi adaptează viteza doar în zonele în care știu că există radar, accelerând imediat după aceea. Acest comportament este unul dintre factorii care contribuie la menținerea unui risc ridicat de accidente rutiere.
Sistemele de viteză medie elimină complet această practică. Chiar dacă un conducător auto reduce viteza în apropierea primei camere, orice depășire a vitezei pe parcursul segmentului va influența calculul final.
Rezultatul este o monitorizare continuă, nu punctuală, ceea ce face imposibilă „păcălirea” sistemului prin frânări temporare.
În acest moment, România utilizează în principal sisteme de control bazate pe:
- radare mobile,
- echipamente tip pistol radar,
- dispozitive montate pe trepied,
- autospeciale dotate cu aparatură de măsurare.
Aceste metode sunt eficiente punctual, însă pot fi anticipate de șoferi, ceea ce limitează impactul lor preventiv.
Introducerea sistemelor de viteză medie face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a infrastructurii de monitorizare rutieră. Estimările indică o implementare graduală în următorii ani, pe măsură ce sunt stabilite procedurile tehnice și legislative.

Unde vor fi instalate camerele de viteză medie
Sistemele pot fi instalate pe orice categorie de drum:
- autostrăzi,
- drumuri naționale,
- drumuri județene,
- zone urbane.
Prioritatea de implementare va fi acordată sectoarelor cu risc rutier ridicat, identificate pe baza analizelor de trafic și a istoricului de accidente. Aceste zone sunt considerate „puncte negre” ale infrastructurii rutiere.
Experiența altor state care au implementat sisteme similare arată o reducere semnificativă a comportamentelor de viteză excesivă. Monitorizarea vitezei medii determină șoferii să adopte un stil de condus constant, în conformitate cu limita legală pe întreaga distanță.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





