Schimbare importantă pentru întreținerea la bloc. Cum vor plăti în continuare proprietarii costurile. S-a decis în Parlament

O modificare legislativă care ar fi schimbat modul de calcul al cheltuielilor pentru întreținerea liftului în blocurile de locuințe a fost respinsă definitiv de Parlament. Inițiativa urmărea ca aceste costuri să fie împărțite în funcție de numărul persoanelor care locuiesc într-un apartament, nu după suprafața locuinței, așa cum prevede legislația actuală. După votul negativ al Camerei Deputaților, proiectul și-a încheiat definitiv parcursul legislativ și nu va mai putea produce efecte.

Parlamentul a spus „nu” schimbării modului de calcul al întreținerii liftului

Propunerea legislativă urmărea modificarea Legii nr. 196/2018 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Inițiatorii considerau că actualul sistem de repartizare a costurilor pentru întreținerea liftului nu reflectă întotdeauna utilizarea reală a ascensorului și poate genera situații considerate nedrepte pentru anumite categorii de proprietari.

Miercuri, însă, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a respins definitiv proiectul, ceea ce înseamnă că regulile actuale rămân neschimbate.

Astfel, proprietarii de apartamente nu vor beneficia de noua metodă de calcul propusă, iar cheltuielile aferente întreținerii liftului vor continua să fie împărțite pe baza cotei-părți indivize, adică în funcție de suprafața locuinței.

De ce voiau inițiatorii schimbarea regulilor

Argumentul principal al celor care au promovat proiectul era că utilizarea liftului depinde în primul rând de numărul persoanelor care locuiesc într-un apartament și nu de mărimea acestuia.

Potrivit expunerii de motive, actuala formulă poate crea diferențe semnificative între proprietari care folosesc în mod diferit ascensorul.

De exemplu, o persoană care locuiește singură într-un apartament cu trei camere poate ajunge să suporte costuri mai mari pentru întreținerea liftului decât o familie formată din patru sau cinci membri care locuiește într-un apartament mai mic.

În opinia inițiatorilor, această situație nu reflectă consumul real și frecvența cu care este utilizat liftul.

Din acest motiv, proiectul prevedea ca repartizarea cheltuielilor să se facă în funcție de numărul de persoane declarate în apartament, după modelul utilizat deja pentru alte categorii de cheltuieli comune.

Cum se calculează acum costurile pentru lift

În prezent, legislația stabilește reguli diferite pentru cele două componente principale ale cheltuielilor legate de ascensor.

Pe de o parte, consumul de energie electrică necesar funcționării liftului este repartizat în funcție de numărul persoanelor care locuiesc efectiv în fiecare apartament.

Pe de altă parte, costurile privind întreținerea, verificările tehnice periodice, reparațiile, modernizările și exploatarea ascensorului sunt distribuite în funcție de suprafața apartamentului și de cota-parte indiviză deținută de fiecare proprietar.

Această diferențiere a fost contestată de autorii proiectului, care susțineau că ambele tipuri de cheltuieli ar trebui calculate după același principiu.

Cine ar fi plătit mai puțin și cine ar fi plătit mai mult

Dacă proiectul ar fi fost adoptat, impactul ar fi fost diferit de la caz la caz.

Persoanele singure, cuplurile fără copii sau proprietarii care dețin apartamente mari, dar sunt ocupați de puțini locatari, ar fi plătit, în multe situații, sume mai mici decât în prezent.

În schimb, familiile numeroase care locuiesc în apartamente mai mici ar fi suportat costuri mai mari pentru întreținerea liftului.

Tocmai acest aspect a generat controverse în jurul inițiativei legislative, existând opinii potrivit cărora noua formulă ar fi avantajat anumite categorii de proprietari în detrimentul altora.

Ce înseamnă cota-parte indiviză și de ce contează

În sistemul actual, multe dintre cheltuielile comune ale blocului sunt calculate în funcție de cota-parte indiviză.

Aceasta reprezintă procentul pe care fiecare proprietar îl deține din părțile comune ale imobilului, raportat la suprafața utilă a apartamentului.

Cu cât apartamentul este mai mare, cu atât cota-parte indiviză este mai ridicată și, implicit, contribuția la anumite cheltuieli comune este mai mare.

Acest principiu este utilizat în prezent pentru numeroase categorii de costuri, inclusiv pentru întreținerea ascensorului.

Proprietarii cu datorii riscă măsuri severe

Respingerea proiectului nu modifică obligațiile pe care proprietarii le au față de asociația de proprietari.

Legea permite asociațiilor să recupereze sumele restante prin mijloace judiciare atunci când proprietarii nu își achită obligațiile de plată.

Mai mult, în anumite condiții, asociația poate solicita înscrierea unei ipoteci asupra apartamentului pentru garantarea recuperării creanțelor.

Dacă restanțele nu sunt achitate timp de două luni de la termenul scadent, asociația are dreptul să inițieze acțiuni în instanță împotriva proprietarului restant.

Ce urmează după respingerea proiectului

Odată cu votul negativ din Camera Deputaților, inițiativa legislativă și-a încheiat definitiv traseul parlamentar.

Asta înseamnă că prevederile propuse nu vor intra în vigoare și nu vor produce niciun efect juridic.

Pentru milioane de români care locuiesc la bloc, regulile de calcul ale întreținerii liftului rămân aceleași ca până acum: energia electrică este repartizată în funcție de numărul de persoane, iar costurile de întreținere, reparații și exploatare continuă să fie calculate în funcție de suprafața locuinței și de cota-parte indiviză.

Decizia Parlamentului pune capăt, cel puțin pentru moment, unei dezbateri care a vizat una dintre cele mai frecvente nemulțumiri întâlnite în cadrul asociațiilor de proprietari.