Scandalul pensiilor magistraților explodează. Oana Gheorghiu își nuanțează declarațiile, Guvernul încearcă să calmeze tensiunile
Oana Gheorghiu (SURSA FOTO: Facebook, Oana Gheorghiu)
Vicepremierul Oana Gheorghiu se află în centrul unei controverse majore după declarațiile despre „privilegiile” magistraților și impactul pensiilor speciale asupra bugetului public. Afirmațiile ei – însoțite de metafora „Caritas” și de ideea că banii pentru pensii ar putea fi luați „de la gura copiilor flămânzi” – au provocat reacții puternice în rândul judecătorilor. În fața criticilor, Gheorghiu a revenit cu explicații, susținând că a fost înțeleasă greșit. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a intervenit pentru a nuanța discuția, însă tensiunile rămân ridicate.
Disputa pornește de la pensiile speciale ale magistraților
Dezbaterea privind pensiile și salariile din sistemul judiciar a reizbucnit după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a acuzat nivelul considerat prea ridicat al pensiilor magistraților, susținând că acestea ar consuma resurse bugetare importante. Ea a afirmat că sumele plătite pentru aceste pensii ar putea fi direcționate către categorii vulnerabile, precum copiii din familii sărace.
Controversa s-a amplificat și după ce a fost întrebată care este venitul unui magistrat de la Curtea de Apel sau de la Înalta Curte – baza de calcul pentru pensia de serviciu, plafonată la 70% din indemnizația netă. Vicepremierul a evitat să răspundă, ceea ce a alimentat criticile venite din rândul magistraților.
Oana Gheorghiu încearcă să clarifice: „Nu am vorbit despre salarii”
Sub presiunea reacțiilor venite din sistemul judiciar, Gheorghiu a revenit cu explicații, afirmând că declarațiile sale vizau exclusiv pensiile.
„Eu nu am vorbit niciodată despre salariile magistraților, am vorbit despre pensiile pe care aceștia le încasează.”
Vicepremierul a spus că nu a dorit să jignească pe nimeni:
„Remarcile mele au fost niște metafore care au supărat niște oameni și îmi pare rău dacă au fost lezați. Remarcile mele au fost despre pensiile magistraților. Mă duceți într-o discuție de care nu mă ocup. Mi-am exprimat o opinie despre un sistem de care nu mă ocup.”
Cu toate acestea, explicațiile sale au fost percepute de unele asociații profesionale drept o încercare de a minimaliza gravitatea afirmațiilor inițiale.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului intervine în discuție
Pentru a tempera tensiunile, purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a prezentat o poziție oficială mai nuanțată, subliniind diferențele majore dintre veniturile magistraților în funcție de gradul profesional și vechime.
„Sunt salarii foarte diferite în funcție de gradul profesional. Este de la caz la caz. 70% din indemnizația netă este mai mult decât orice pensie pe care o va lua oricare dintre noi. Salariile magistraților sunt în funcție de vechime, de grad, aici e vorba de o echitate în sistem.”
Intervenția acesteia a încercat să explice de ce discuția nu poate fi simplificată la cifre generale și de ce sistemul de salarizare și pensionare din Justiție funcționează după reguli distincte.
Declarațiile care au declanșat valul de critici
Controversa a pornit de la afirmațiile puternice ale Oanei Gheorghiu, care a sugerat că actualul mecanism al pensiilor de serviciu pentru magistrați nu mai este sustenabil pentru bugetul de stat:
„Le-aș transmite magistraților un mesaj: e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani și dintr-o dată să ți se spună că nu-l mai ai. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit.”
Vicepremierul a insistat asupra ideii că pensiile speciale creează presiuni asupra financiarului public:
„România nu își mai permite să plătească acești bani, nu-și permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum!”
Mesajul ei a fost completat cu un argument social, care a alimentat și mai mult reacțiile:
„Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că își dau sentințe, îi iau de undeva. Și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente. Banii ăia nu se tipăresc și nu vin din aer. Vin de undeva.”
Declarațiile au fost interpretate dur de organizațiile din magistratură, care au acuzat o retorică populistă și o încercare de a pune Justiția în opoziție cu alte categorii sociale.
O dezbatere veche și sensibilă
Pensiile magistraților reprezintă de ani de zile un subiect controversat în România. Ele sunt considerate „pensiuni de serviciu”, nu „speciale”, și sunt apărate de judecători ca o garanție constituțională a independenței sistemului. Curtea Constituțională a blocat de repetate ori încercările de reformare radicală a acestora, pe motiv că ar afecta independența Justiției.
În același timp, presiunile de la Bruxelles prin PNRR cer statului român să reducă diferențele dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate, pentru a asigura un sistem mai echitabil și mai sustenabil.
Guvernul pregătește noi modificări legislative, iar declarațiile Oanei Gheorghiu au apărut chiar în acest context tensionat.
Ce urmează
Discuțiile despre pensiile magistraților vor continua în perioada următoare, odată cu dezbaterea legii pensiilor de serviciu, trimisă pentru aviz la CSM. Rămâne de văzut dacă Executivul va reuși să găsească o formulă care să fie acceptată atât de sistemul judiciar, cât și de Comisia Europeană – dar tensiunile politice și reacțiile puternice din Justiție arată că tema rămâne, în continuare, una dintre cele mai sensibile ale anului.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





