Sărăcia face ravagii în gospodăriile românilor. Nu mai există bani pentru cheltuieli care nu sunt de bază

Cea mai mare parte din banii românilor se duce către consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și către plata taxelor și impozitelor. Aproape nimeni nu mai poate să pună bani de-o parte, ca să își cumpere o casă.

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 4.764 lei în al doilea trimestru din acest an. La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.838 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.562 lei/persoană.

Astfel, cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.049 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 85% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date vineri publicităţii.

Potrivit datelor statistice, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II din 2019, în medie, 34,2% din consumul gospodăriilor.

De cealaltă parte, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc., deţin o pondere infimă, subunitară, în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, doar 0,8%.

Potrivit sursei citate, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.390 lei lunar pe gospodărie (1.694 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 375 lei lunar pe gospodărie (145 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,1% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18%), veniturile din agricultură (1,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%) precum şi veniturile în natură (7,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural. În plus, mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei).

Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.