România ar putea avea nevoie de 3–5 ani fără taxe noi. Adrian Negrescu avertizează asupra prăbușirii investițiilor străine

România are nevoie de stabilitate fiscală și de un dialog mai consistent între Guvern și mediul de afaceri, în condițiile în care investițiile străine directe au înregistrat o scădere de 82% în primul semestru al anului 2026. Experții companiei de consultanță Frames propun introducerea unui moratoriu fiscal pentru o perioadă de trei până la cinci ani, care să împiedice modificările frecvente ale taxelor. Economistul Adrian Negrescu avertizează că instabilitatea legislativă afectează încrederea investitorilor și poate pune în pericol perspectivele economice ale României.

Adrian Negrescu cere stabilitate fiscală pentru următorii cinci ani

Noul Guvern condus de Luca Niculescu pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru anul 2027, două decizii care vor influența direct activitatea companiilor și veniturile populației.

În acest context, experții think-tank-ului economic Frames atrag atenția asupra consecințelor modificărilor fiscale repetate și solicită o schimbare a modului în care sunt elaborate politicile economice.

Potrivit unei analize publicate miercuri, 21 octombrie, principalele probleme sunt lipsa predictibilității fiscale, adoptarea unor măsuri fără consultări suficiente și impactul acestora asupra investițiilor.

Frames propune introducerea unui moratoriu fiscal prin lege, odată cu adoptarea bugetului pentru 2027. Măsura ar presupune menținerea nivelului și structurii taxelor și impozitelor pentru cel puțin trei ani, ideal cinci.

O asemenea decizie ar oferi companiilor posibilitatea de a-și planifica investițiile fără riscul unor modificări fiscale frecvente.

„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3–5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue. Nu costă nimic din buget, dar poate aduce înapoi miliardele de euro de investiții pe care le-am pierdut în acest an”, afirmă Adrian Negrescu.

Impozitul pe dividende a crescut de la 5% la 16%

Unul dintre exemplele invocate de Frames pentru a evidenția instabilitatea fiscală este evoluția impozitului pe dividende.

Până la sfârșitul anului 2022, cota de impozitare era de 5%. Începând cu 1 ianuarie 2023, aceasta a fost majorată la 8%, pentru ca în 2025 să ajungă la 10%.

O nouă majorare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, când impozitul pe dividende a crescut la 16%.

Astfel, în numai câțiva ani, nivelul impozitării a ajuns să fie de peste trei ori mai mare decât cel aplicat în 2022.

În paralel, au fost modificate și regulile pentru microîntreprinderi. Pragul de venituri pentru aplicarea acestui regim fiscal a fost redus treptat de la un milion de euro la 100.000 de euro.

Alte modificări au vizat introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, schimbarea cotelor reduse și creșterea accizelor.

Economistul consideră că aceste schimbări afectează capacitatea firmelor de a lua decizii pe termen lung.

„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Investițiile străine directe au scăzut cu 82% în prima jumătate a anului

Datele prezentate de Frames indică o deteriorare importantă a fluxurilor de investiții străine directe în România.

În primul semestru din 2026, fluxul net al investițiilor străine directe a fost de 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în perioada similară din 2025.

Diferența reprezintă o scădere de aproximativ 82%.

Situația a fost și mai dificilă în trimestrul al doilea, când fluxul net a ajuns la minus 521 de milioane de euro, potrivit analizei. Frames indică faptul că acesta este cel mai slab rezultat trimestrial din 2013.

În același timp, profiturile reinvestite au înregistrat un sold negativ de 1,1 miliarde de euro în primele șase luni.

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a caracterizat evoluția investițiilor drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.

Frames consideră că reducerea fluxurilor de capital reflectă inclusiv deteriorarea încrederii investitorilor în stabilitatea mediului economic.

Experții avertizează că menținerea acestei tendințe ar putea limita capacitatea economiei românești de a se redresa în 2027, într-un context marcat de necesitatea reducerii deficitului bugetar.

Majorarea TVA la locuințe și taxa pe stâlp, criticate de Frames

Analiza prezintă și exemple de măsuri fiscale despre care experții consideră că au produs efecte negative asupra anumitor sectoare economice.

Unul dintre acestea este majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21%, începând cu 1 octombrie 2026.

Potrivit calculelor Frames, pentru un apartament de 100.000 de euro, diferența fiscală poate ajunge la aproape 10.000 de euro, cost care poate fi suportat de cumpărător sau absorbit de dezvoltator.

Această schimbare intervine într-o perioadă în care vânzările de apartamente scăzuseră deja cu aproximativ 9% în primul semestru al anului.

Economiștii atrag atenția că majorarea cotei de TVA nu garantează automat creșterea încasărilor bugetare, dacă numărul tranzacțiilor se reduce semnificativ.

O altă măsură criticată este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”.

Introdus inițial în 2014, eliminat din 2017 și reintrodus în 2025, acest impozit vizează anumite construcții care nu sunt încadrate drept clădiri, inclusiv elemente ale infrastructurii energetice și de telecomunicații.

Frames consideră că taxa poate descuraja investițiile în domenii în care România are nevoie de extinderea și modernizarea infrastructurii.

„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, subliniază Adrian Negrescu.

Industria auto și piața imobiliară, afectate de încetinirea economiei

Analiza Frames indică dificultăți și în alte domenii importante pentru economia națională.

În industria auto, producția de autoturisme a scăzut cu aproape 13% în primul semestru din 2026, iar în cazul Dacia reducerea a fost de aproximativ 18%.

Experții arată că evoluția a fost influențată atât de problemele pieței europene, cât și de cererea internă redusă, diminuarea unor programe de sprijin și lipsa unei strategii industriale coerente.

Frames invocă și situația industriei jocurilor de noroc, unde schimbările legislative din 2026 au fost urmate de reducerea numărului de aparate autorizate.

În perioada februarie–mai 2026, au fost autorizate 2.337 de aparate, comparativ cu aproape 19.000 în aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor prezentate în analiză.

Încasările din taxele de autorizare s-au redus de la 485 de milioane de lei la 300 de milioane de lei.

Specialiștii Frames apreciază că aceste exemple arată necesitatea evaluării efectelor economice înaintea adoptării unor modificări fiscale majore.

Guvernului i se propune un consiliu consultativ economic cu marii contribuabili

Pe lângă moratoriul fiscal, Frames propune înființarea unui consiliu consultativ economic care să funcționeze pe lângă premierul Luca Niculescu.

Acesta ar urma să reunească periodic reprezentanții marilor contribuabili și ai patronatelor întreprinderilor mici și mijlocii.

Discuțiile ar putea include domenii precum construcțiile, industria imobiliară, sectorul auto, energia, industria tutunului și cea a băuturilor răcoritoare.

Potrivit experților, scopul ar fi evaluarea impactului măsurilor fiscale înaintea adoptării lor și stabilirea unui calendar predictibil pentru eventualele schimbări.

Frames consideră că experiența companiilor care contribuie semnificativ la buget poate oferi autorităților informații relevante despre evoluția pieței, consum, investiții și riscurile de extindere a economiei informale.

„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, mai arată analiza Frames.

Ce ar presupune înghețarea taxelor pentru trei până la cinci ani

Propunerea formulată de Frames nu reprezintă în prezent o măsură adoptată de Guvern, ci o recomandare adresată noului Executiv.

Potrivit acesteia, eventualele excepții de la moratoriul fiscal ar trebui fundamentate prin studii de impact publice și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare.

În cazul unor taxe considerate nefavorabile investițiilor, precum impozitul pe construcțiile speciale, experții propun eliminarea definitivă sau cel puțin înghețarea acestora.

Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 prevede deja un interval de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea modificărilor fiscale care afectează companiile.

Frames apreciază însă că această perioadă este insuficientă pentru investițiile industriale și de infrastructură, care sunt planificate adesea pe intervale de 10–20 de ani.

În opinia experților, stabilirea unor reguli fiscale pe termen lung și consultarea permanentă a mediului de afaceri ar putea contribui la refacerea încrederii investitorilor și la relansarea investițiilor în economia românească.