Europa se pregătește pentru atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice. Ce măsuri iau guvernele

Guvernele europene analizează posibilitatea de a permite companiilor energetice și operatorilor de infrastructură critică să neutralizeze dronele care amenință instalațiile strategice. Inițiativa vine pe fondul temerilor că astfel de atacuri ar putea provoca întreruperi extinse ale alimentării cu electricitate și căldură, inclusiv în timpul iernii, afectând milioane de oameni.

Pericol pentru rețelele electrice din Europa. De ce ar putea fi autorizate companiile să doboare drone

La o fostă bază de testare a aeronavelor, situată la sud de Paris, dronele survolează câmpuri și păduri, în timp ce echipele de la sol testează sisteme concepute pentru a le opri. Exercițiile răspund intensificării incursiunilor cu drone și a „atacuri hibride” după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Potențialii beneficiari ai tehnologiilor testate la Brétigny-sur-Orge, printre care sistemele de bruiaj electronic și dronele interceptoare, nu mai sunt doar guvernele, poliția și armatele. Companiile private și entitățile de stat care operează infrastructură critică în Europa caută soluții pentru consolidarea apărării, iar unele firme de utilități solicită autorizații pentru a putea doborî singure dronele care le amenință instalațiile.

Autoritățile europene analizează noi competențe pentru operatori

De la Paris la Berlin, guvernele analizează solicitările companiilor, îngrijorate de posibilitatea ca războiul hibrid sau atacurile cu drone să întrerupă alimentarea cu energie electrică a milioane de persoane. Situații similare s-au produs frecvent în Ucraina, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.

„Este o posibilitate teoretică și din ce în ce mai practică să existe pene de încălzire în această iarnă din cauza atacurilor hibride”, a declarat pentru Reuters Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, organizația europeană din sectorul energetic.

Unele guverne au început să analizeze acordarea către companii a unor atribuții rezervate în mod tradițional armatei. Interviurile realizate de Reuters cu peste 30 de directori de companii, oficiali și experți în drone arată că tehnologiile de detectare și neutralizare a aparatelor fără pilot evoluează mai repede decât reglementările care stabilesc cine le poate utiliza.

Abordările diferă considerabil de la o țară europeană la alta, iar incertitudinile juridice persistă, inclusiv în privința autorității care poate ordona intervenția împotriva unei drone. O astfel de operațiune poate provoca răni, decese sau pagube materiale la sol, ceea ce ridică întrebări despre răspunderea companiilor care decid să folosească sistemele de neutralizare, potrivit Reuters.

Franța permite intervenții împotriva dronelor în apropierea infrastructurii critice

Franța se numără printre țările care au făcut pași concreți în această direcție. Parlamentul francez a adoptat în august o lege care permite operatorilor autorizați de infrastructură critică și contractorilor acestora să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea instalațiilor desemnate.

Adoptarea legii a venit după un val de incursiuni ale dronelor în apropierea unor obiective critice și militare. Printre incidente s-au numărat zborurile observate deasupra bazei de submarine nucleare de la Ile Longue, situată lângă Brest, în nord-vestul Franței, în decembrie 2025.

Franța intenționează să extindă lista instalațiilor sensibile considerate de importanță vitală și să le echipeze cu sisteme de protecție până în 2027. Planul a fost prezentat pentru Reuters de un înalt oficial francez implicat în proiect, care a solicitat să nu fie identificat deoarece detaliile nu sunt încă publice.

Un catalog de sisteme anti-drone pentru companiile strategice

„Eram lipsiți de apărare în fața amenințării (dronelor)”, a declarat oficialul, explicând că îngrijorările au crescut în ultimul deceniu, pe măsură ce vehiculele aeriene fără pilot au devenit mai accesibile și mai răspândite.

Guvernul francez dorește să pună la dispoziția operatorilor de infrastructură critică, inclusiv companiei energetice de stat EDF și operatorului feroviar SNCF, un catalog de sisteme aprobate. Acesta ar urma să cuprindă soluții de bruiaj electronic și drone interceptoare, selectate în funcție de caracteristicile amplasamentului și de tipul amenințării.

Systematic Paris-Region, organizația care coordonează programul guvernamental de testare de la Brétigny-sur-Orge, a confirmat pentru Reuters elemente importante ale planului. Evaluările începute în vara acestui an au identificat până acum trei integratori de sisteme și 17 sisteme anti-drone.

Integratorii reunesc mai multe sisteme informatice și tehnologii într-o soluție unificată. Potrivit organizației, evaluările continuă, iar autoritățile lucrează la accelerarea procesului de achiziție a soluțiilor testate.

Ministerul francez al Apărării a precizat că legea adoptată în august va contribui la consolidarea capacităților de contracarare a amenințărilor, dar a subliniat că se poate pronunța numai în privința infrastructurii critice aflate sub autoritatea sa. EDF și SNCF au refuzat să comenteze.

Cine are dreptul să doboare o dronă

Riscurile asociate dronelor au devenit mai evidente în Germania, după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean, pe aeroportul Leipzig/Halle. Incidentul a evidențiat dificultățile întâmpinate de autorități în protejarea infrastructurii și a obiectivelor strategice.

Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incident. Moscova a negat implicarea și a respins în repetate rânduri acuzațiile potrivit cărora ar desfășura atacuri hibride în Europa, inclusiv în țările care susțin Kievul în războiul împotriva Rusiei.

Autoritățile europene sunt preocupate de posibilitatea ca instituțiile naționale să nu poată reacționa suficient de rapid pentru a proteja infrastructura extinsă pe teritorii mari. Costurile reparațiilor reprezintă o altă problemă, mai ales atunci când daunele sunt provocate de drone relativ ieftine.

În Germania, unde operațiunile de combatere a dronelor intră în continuare în atribuțiile poliției, Ministerul de Interne a declarat pentru Reuters că analizează modalitățile prin care operatorii de infrastructură critică și terții ar putea fi implicați legal în măsurile active de neutralizare a aparatelor.

Austria și Polonia își extind măsurile de protecție

Austria a anunțat în septembrie planuri pentru acordarea unor competențe similare operatorilor de infrastructură critică, inclusiv marilor companii energetice. Ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a declarat la o conferință de presă că statul nu poate proteja singur fiecare amplasament.

Polonia a adoptat o abordare mai avansată. Operatorii au declarat pentru Reuters că au instalat sisteme anti-drone și participă la exerciții de pregătire alături de unități militare și de poliție.

În jurul infrastructurii energetice critice au fost instituite zone cu restricții de zbor, iar unitățile de securitate desemnate care lucrează pentru operatori au primit autorizația de a distruge, dezactiva sau prelua controlul dronelor care pătrund în aceste zone.

Cu toate acestea, două surse din companii de transport al energiei de pe flancul estic al NATO au declarat pentru Reuters că intervențiile eficiente necesită garanții suplimentare și, eventual, un precedent judiciar care să clarifice cine răspunde pentru daunele colaterale.

În lipsa unor reguli clare, operatorii de infrastructură critică ar putea ezita să neutralizeze dronele, deoarece chiar și o intervenție justificată poate provoca vătămări corporale sau pagube materiale costisitoare.

Companiile energetice își pregătesc rețelele pentru eventuale atacuri

Acordarea dreptului de a doborî drone ar reprezenta o schimbare importantă pentru companiile energetice europene. Directori, oficiali și analiști din sector au declarat pentru Reuters că operatorii de utilități s-au concentrat ani la rând pe consolidarea rețelelor și pe restabilirea serviciilor după întreruperi, nu pe prevenirea directă a atacurilor.

Leonhard Birnbaum, directorul executiv al companiei germane E.ON, a declarat în septembrie că operatorii trebuie să ia în calcul posibilitatea ca unele atacuri să reușească, în loc să pornească de la premisa că toate pot fi oprite. Compania operează aproximativ 2.720 de substații în Germania, potrivit declarațiilor sale.

Lituania construiește o substație fortificată în apropierea graniței cu Rusia, ca parte a măsurilor de protecție a infrastructurii energetice. Planurile statelor baltice și ale Poloniei includ construirea de buncăre, instalarea de plase anti-drone și constituirea unor rezerve de echipamente greu de înlocuit, necesare funcționării rețelelor.

Echipamentele avariate pot necesita ani pentru a fi înlocuite

Operatorul polonez de transport al energiei PSE patrulează cu elicopterul anumite porțiuni ale rețelei sale de înaltă tensiune, care se întinde pe aproximativ 16.500 de kilometri. Compania pregătește și aeronave mai puternice pentru protejarea unei legături electrice submarine către Suedia.

Dronele cu costuri relativ reduse rămân o provocare pentru infrastructura energetică. Transformatoarele mari și alte echipamente esențiale pot necesita ani pentru a fi înlocuite, iar reparațiile nu garantează reluarea rapidă a funcționării. În unele cazuri, infrastructura poate rămâne indisponibilă timp de mai multe luni.

Nu toți operatorii de utilități sunt de acord cu extinderea atribuțiilor lor în domeniul apărării. Asta Sihvonen-Punkka, directorul executiv al operatorului finlandez de rețea electrică Fingrid, a declarat pentru Reuters că responsabilitatea pentru contracararea amenințărilor la adresa infrastructurii critice ar trebui să revină autorităților și forțelor armate din Finlanda.

Ea a descris o eventuală decizie de a acorda asemenea competențe companiilor de utilități drept „o schimbare foarte, foarte mare”, care ar necesita o analiză juridică atentă. Jari Stenius, șeful departamentului de securitate al companiei finlandeze Fortum, a declarat că preferă ca firmele energetice să se concentreze pe producerea energiei, în timp ce poliția și autoritățile militare gestionează amenințările de securitate.

Automatizarea sistemelor anti-drone devine o prioritate

Oficialii din domeniul securității și companiile care dezvoltă tehnologii anti-drone afirmă că sistemele devin tot mai automatizate. Schimbarea este determinată de dificultatea de a menține echipe specializate în fiecare punct al unei infrastructuri extinse.

Soluțiile moderne combină senzori, programe de comandă și control și mijloace de contracarare într-un sistem integrat. Acesta este conceput pentru a identifica și clasifica amenințările, apoi pentru a permite un răspuns în câteva secunde.

Mai multe companii au declarat pentru Reuters că incertitudinea privind persoana sau instituția autorizată să aprobe intervenția a încetinit investițiile în etapele avansate ale acestor sisteme. Franța încearcă, prin urmare, să automatizeze cât mai mult procesul, potrivit oficialului francez implicat în planurile de apărare.

Incertitudinile juridice întârzie implementarea soluțiilor

Oficialul francez a explicat că personalul de securitate al companiilor de utilități ar trebui să poată identifica o amenințare și să declanșeze un răspuns automat prin apăsarea unui buton. Menținerea unor operatori instruiți pentru utilizarea echipamentelor de nivel militar în fiecare amplasament ar fi nerealistă, a precizat acesta.

Compania germană de apărare Rheinmetall a declarat pentru Reuters că unul dintre principalele obstacole pentru operatorii civili este timpul care trece între detectarea unei drone și decizia de a activa o contramăsură. Potrivit companiei, responsabilitățile juridice fragmentate contribuie la aceste întârzieri.

Rheinmetall a mai precizat că interesul operatorilor privați de infrastructură pentru sistemele anti-drone este în creștere rapidă. Compania desfășoară ateliere de lucru, studii la fața locului și evaluări ale infrastructurii pentru operatori și se pregătește pentru ceea ce descrie drept un segment de piață „în creștere foarte rapidă”.