Inflația reduce banii pe care românii îi pot economisi. Cum ajung 1.000 de lei să se transforme în doar 670 de lei

Creșterea prețurilor afectează nu doar cheltuielile lunare ale românilor, ci și capacitatea acestora de a economisi. O analiză realizată de platforma financiară MrFinance.ro arată că, în cazul unei persoane cu un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli de 5.000 de lei, o majorare a costurilor cu 6,61% poate reduce suma disponibilă pentru economisire cu aproximativ o treime. În același timp, inflația diminuează puterea de cumpărare a banilor deja puși deoparte.

Inflația poate reduce cu o treime banii rămași la sfârșitul lunii

Rata anuală a inflației din septembrie 2026, de 6,61%, poate avea un impact mult mai mare asupra economiilor personale decât sugerează procentul de creștere a prețurilor.

Potrivit unei simulări realizate de MrFinance.ro, o persoană care câștigă lunar 6.000 de lei și cheltuiește 5.000 de lei poate economisi, în condițiile inițiale, 1.000 de lei.

Dacă venitul rămâne neschimbat, iar cheltuielile cresc uniform cu 6,61%, suma necesară pentru acoperirea costurilor lunare ajunge la 5.330,50 lei.

În acest scenariu, banii disponibili pentru economisire scad la 669,50 lei, ceea ce reprezintă o reducere de 33,05%.

Calculul este unul ilustrativ și presupune păstrarea acelorași cantități de bunuri și servicii cumpărate. El nu reprezintă o estimare a evoluției cheltuielilor pentru fiecare gospodărie.

Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar în cadrul MrFinance.ro, explică faptul că inflația afectează inclusiv obiectivele financiare pe termen lung.

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. În scenariul de față, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce suma disponibilă pentru economisire. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp”, explică acesta.

Aproape 4.000 de lei mai puțin economisiți într-un an

Diferența dintre cele două scenarii devine și mai importantă atunci când este analizată pe parcursul unui an.

În condițiile inițiale, o persoană care pune deoparte 1.000 de lei în fiecare lună ar acumula 12.000 de lei în 12 luni.

Dacă suma disponibilă pentru economisire scade la 669,50 lei lunar, totalul anual ajunge la 8.034 de lei.

Diferența este de 3.966 de lei, bani care nu mai pot fi direcționați către economii, investiții sau alte obiective financiare.

Analiza subliniază că acest calcul nu reprezintă o prognoză privind inflația pentru următoarele 12 luni, ci arată efectul menținerii acelorași condiții bugetare pe durata unui an.

Impactul real diferă de la o gospodărie la alta, în funcție de structura cheltuielilor și de evoluția veniturilor.

Chiriile și carburanții, printre cele mai mari scumpiri

Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate pe 13 octombrie, arată că unele categorii de bunuri și servicii au înregistrat creșteri de prețuri mult peste rata generală a inflației.

Comparativ cu septembrie 2025, chiriile au crescut cu 39,46%, potrivit datelor citate în analiza MrFinance.ro.

Motorina s-a scumpit cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%.

În cazul serviciilor de apă, canalizare și salubritate, majorarea anuală a fost de 14,11%.

La nivelul principalelor categorii de consum, serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,12%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.

Față de luna august, prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,77%.

Aceste majorări nu se reflectă în mod identic în bugetul fiecărei familii. De exemplu, o gospodărie care plătește chirie sau utilizează zilnic un autoturism poate resimți diferit creșterea prețurilor față de una care nu are aceste cheltuieli.

O rezervă de 30.000 de lei nu mai acoperă aceleași cheltuieli

Inflația afectează și capacitatea economiilor existente de a acoperi costurile lunare în situații neprevăzute.

Potrivit simulării, o rezervă financiară de 30.000 de lei poate acoperi șase luni de cheltuieli dacă bugetul lunar este de 5.000 de lei.

În cazul în care cheltuielile cresc la 5.330,50 lei, aceeași rezervă mai este suficientă pentru aproximativ 5,6 luni.

Pentru a păstra o protecție financiară echivalentă cu șase luni de cheltuieli, suma economisită ar trebui să ajungă la 31.983 de lei.

Asta înseamnă că fondul de urgență ar trebui suplimentat cu 1.983 de lei, tocmai într-o perioadă în care capacitatea lunară de economisire este mai redusă.

Analiza MrFinance.ro recomandă constituirea unui fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, care să poată fi utilizat în situații neprevăzute.

„Primul pas nu este să renunți la economisire atunci când cheltuielile cresc, ci să înțelegi unde se duc banii și ce poți ajusta fără să îți afectezi obiectivele importante. Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an. Dacă suma necesară pentru a acoperi șase luni de cheltuieli a crescut, merită să îți propui să refaci treptat diferența, chiar dacă în perioada aceasta poți pune deoparte mai puțin. Important este să îți adaptezi planul financiar la realitatea bugetului tău, în loc să funcționezi pe baza unor sume care nu mai reflectă costurile actuale”, spune Ion Soltinschi.

Inflația reduce și valoarea reală a banilor deja economisiți

Pe lângă diminuarea sumelor care pot fi economisite lunar, creșterea prețurilor afectează și puterea de cumpărare a rezervelor financiare existente.

Potrivit calculelor prezentate de MrFinance.ro, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026 ar avea, la finalul intervalului, o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei, exprimată în prețurile de la începutul perioadei.

Deși suma din cont rămâne neschimbată, pierderea de putere de cumpărare este de aproximativ 1.860 de lei, respectiv 6,2%.

Calculul utilizează rata anuală a inflației de 6,61%, însă impactul asupra fiecărei persoane depinde de bunurile și serviciile cumpărate.

În cazul economiilor care produc dobânzi sau alte venituri, analiza recomandă compararea randamentului net, după taxe și costuri, cu rata inflației din aceeași perioadă.

Astfel, simpla creștere a sumei dintr-un cont nu garantează că banii respectivi vor putea cumpăra mai multe bunuri sau servicii.

Pentru economiile pe termen lung, specialiștii recomandă alegerea instrumentelor financiare în funcție de perioada în care banii urmează să fie utilizați și de nivelul de risc acceptat.

Totodată, randamentele obținute în trecut din investiții nu reprezintă o garanție pentru rezultatele viitoare.

Analiza atrage atenția că actualizarea periodică a bugetului și adaptarea fondului de urgență la nivelul real al cheltuielilor sunt importante pentru menținerea stabilității financiare în perioadele cu inflație ridicată.