Datoria publică a crescut în 18 state UE într-un an. Țările cu cele mai mari creșteri

Datoria publică brută raportată la produsul intern brut (PIB) a ajuns la 88,8% în zona euro, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026, în creștere față de nivelul de 88,4% consemnat la finalul primului trimestru al anului. În Uniunea Europeană, indicatorul a urcat de la 82,5% la 82,9% în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Datoria publică a crescut în zona euro într-un an. Ce arată cifrele pentru al doilea trimestru

Comparativ cu al doilea trimestru din 2025, ponderea datoriei publice în PIB a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene. În zona euro, indicatorul a avansat de la 87,3% la 88,8%, în timp ce în UE a urcat de la 81,4% la 82,9%.

Datele statistice arată că evoluția din al doilea trimestru al anului 2026 a continuat tendința de creștere a raportului datorie publică-PIB în ambele zone analizate. Diferența dintre cele două niveluri s-a menținut la 5,9 puncte procentuale la sfârșitul perioadei de referință.

Din ce este alcătuită datoria publică a zonei euro și a UE

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026, cea mai mare parte a datoriei publice generale era reprezentată de titlurile de creanță. Acestea aveau o pondere de 84,5% din total în zona euro și de 83,9% în Uniunea Europeană.

Împrumuturile reprezentau 13,1% din datoria publică generală a zonei euro și 13,8% din cea a UE. Numerarul și depozitele aveau o pondere de 2,4% în ambele zone, potrivit datelor Eurostat.

Pe lângă indicatorii referitori la datoria publică totală, sunt publicate și date trimestriale privind împrumuturile interguvernamentale, cunoscute sub denumirea de IGL. Aceste statistici reflectă implicarea guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene în acordarea de împrumuturi altor state membre.

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026, împrumuturile interguvernamentale reprezentau 1,3% din PIB în zona euro și 1,1% din PIB la nivelul Uniunii Europene. Datele au fost publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

Grecia și Italia, printre statele cu cele mai mari datorii publice

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026, cele mai ridicate raporturi dintre datoria publică și PIB au fost înregistrate în Grecia, Italia și Franța. Grecia ocupa primul loc, cu un nivel de 140,8%, urmată de Italia, cu 139,9%, și Franța, cu 119,1%.

Belgia și Spania se aflau, de asemenea, printre statele membre cu o pondere ridicată a datoriei publice în PIB. Indicatorul ajungea la 110,2% în Belgia și la 101,4% în Spania, ambele țări depășind pragul de 100% din PIB.

La polul opus, cele mai mici raporturi datorie publică-PIB au fost consemnate în Estonia, Danemarca, Luxemburg și Bulgaria. Estonia înregistra un nivel de 26,1%, Danemarca de 27,1%, Luxemburg de 28,2%, iar Bulgaria de 28,7%.

Diferențele dintre statele membre evidențiază variațiile semnificative ale ponderii datoriei publice în PIB la nivelul Uniunii Europene. Clasamentul aferent celui de-al doilea trimestru din 2026 arată că indicatorul depășea 100% în cinci state membre, în timp ce în țările cu cele mai reduse valori se situa sub pragul de 30%.

Evoluția datoriei publice față de primul trimestru din 2026

Comparativ cu sfârșitul primului trimestru din 2026, raportul dintre datoria publică și PIB a crescut în 15 state membre ale Uniunii Europene. În alte zece țări, indicatorul a scăzut, în timp ce în Țările de Jos și Spania a rămas stabil.

Cele mai mari creșteri trimestriale au fost înregistrate în Polonia, unde raportul a avansat cu 3,0 puncte procentuale, și în Portugalia, cu 2,1 puncte procentuale. Letonia a consemnat o creștere de 1,9 puncte procentuale, iar Lituania, de 1,6 puncte procentuale.

Franța a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, în timp ce Italia și Malta au consemnat fiecare o creștere de 1,3 puncte procentuale. În Estonia, raportul dintre datoria publică și PIB a urcat cu 1,1 puncte procentuale față de trimestrul anterior.

În schimb, cele mai importante scăderi trimestriale au fost raportate în Cipru, Grecia și Ungaria. În Cipru, indicatorul s-a redus cu 3,0 puncte procentuale, în Grecia cu 2,7 puncte procentuale, iar în Ungaria cu 2,0 puncte procentuale.

Irlanda a înregistrat o scădere de 1,8 puncte procentuale, Croația de 1,6 puncte procentuale, iar Slovacia de 1,0 punct procentual. Aceste variații reflectă modificările raportului dintre datoria publică și PIB în fiecare stat membru, în intervalul dintre primul și al doilea trimestru al anului 2026.

Cum s-a modificat datoria publică față de aceeași perioadă din 2025

Comparativ cu al doilea trimestru din 2025, ponderea datoriei publice în PIB a crescut în 18 state membre ale Uniunii Europene. În alte nouă state, raportul a scăzut până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026.

Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Polonia, unde indicatorul a avansat cu 6,7 puncte procentuale, și în Lituania, cu 4,9 puncte procentuale. Belgia a consemnat o creștere de 3,8 puncte procentuale, iar Franța, de 3,7 puncte procentuale.

În Luxemburg, raportul dintre datoria publică și PIB a urcat cu 3,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. Estonia a înregistrat, la rândul său, o creștere de 3,0 puncte procentuale.

Cele mai mari scăderi anuale au fost consemnate în Grecia și Cipru. În Grecia, raportul datorie publică-PIB s-a redus cu 11,2 puncte procentuale, iar în Cipru cu 9,5 puncte procentuale.

Slovenia a înregistrat o scădere de 4,5 puncte procentuale, în timp ce Portugalia a consemnat o reducere de 3,4 puncte procentuale. Valorile publicate de Eurostat compară nivelurile înregistrate la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2026 cu cele aferente aceleiași perioade din 2025.