Pensiile din 2027, sub semnul unei condiții. Ce a anunțat premierul desemnat despre indexare

Premierul desemnat Luca Niculescu a cerut marți votul de încredere al Parlamentului pentru noul Guvern și a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu anul 2027, dar în anumite condiții.

Anunț pentru toți pensionarii! Ce se întâmplă cu pensiile din România în 2027

Majorările vor depinde însă de evoluția deficitului bugetar, după doi ani consecutivi în care valoarea punctului de referință a fost menținută la același nivel. Totodată, viitorul Executiv pregătește măsuri de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici și pentru gospodăriile afectate de costul energiei.

În discursul susținut în plenul reunit, Niculescu a avertizat că România se confruntă nu doar cu o criză bugetară, ci și cu „o criză a modelului său de dezvoltare”. Printre prioritățile prezentate s-au numărat reducerea cheltuielilor statului, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și investițiile în energie, industrie și apărare.

Premierul desemnat a subliniat că noul Guvern va trebui să adopte rapid decizii dificile, după mai bine de cinci luni de blocaj politic. În ceea ce privește veniturile populației, acesta a recunoscut că pierderile de putere de cumpărare nu pot fi compensate imediat, dar a promis că persoanele vulnerabile vor avea prioritate în politicile sociale.

„Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale. Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit”, a declarat Luca Niculescu în Parlament.

Ajutoare suplimentare pentru pensionarii cu venituri mici

Pe lângă indexarea pensiilor, Luca Niculescu a anunțat măsuri de sprijin destinate persoanelor cu venituri reduse. Printre beneficiarii vizați se numără pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile care resimt efectele costurilor energiei.

Premierul desemnat nu a prezentat însă detalii despre forma concretă a ajutoarelor. Nu este clar dacă acestea vor fi acordate sub forma unor plăți unice, a unor sume distribuite periodic sau prin alte mecanisme de asistență socială.

De asemenea, nu au fost comunicate pragurile de venit care ar urma să stabilească eligibilitatea pentru sprijin și nici numărul estimat al persoanelor care ar putea beneficia de aceste măsuri.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul trebuie să stabilească prioritățile bugetare pentru perioada următoare, ținând cont atât de evoluția veniturilor populației, cât și de obiectivele privind reducerea deficitului.

De ce au fost înghețate pensiile în 2025 și 2026

Anunțul privind reluarea indexării în 2027 vine după doi ani consecutivi în care mecanismul obișnuit de actualizare a pensiilor a fost suspendat. Deși legislația prevede ajustarea periodică a valorii punctului de referință, autoritățile au decis să mențină acest indicator la nivelul stabilit în septembrie 2024.

Noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 și a introdus valoarea punctului de referință (VPR), utilizată la calcularea pensiilor din sistemul public. La momentul intrării în vigoare a noii legi, valoarea indicatorului a fost stabilită la 81 de lei.

Potrivit mecanismului prevăzut de lege, valoarea punctului de referință trebuia actualizată anual, în luna ianuarie, în funcție de rata inflației și de evoluția salariului mediu brut real. Aplicarea regulilor de majorare a fost însă suspendată pentru anul 2025 prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept ordonanța-trenuleț.

Ulterior, prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, autoritățile au decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și în anul 2026. În consecință, indicatorul utilizat la calcularea pensiilor a rămas neschimbat pe parcursul celor doi ani.

Înghețarea valorii punctului de referință nu înseamnă că nicio pensie individuală nu poate fi modificată în urma altor situații prevăzute de lege. Măsura a blocat însă majorarea generală rezultată din actualizarea anuală a acestui indicator.

În același timp, inflația a continuat să influențeze costul bunurilor și serviciilor, ceea ce a redus puterea de cumpărare a persoanelor ale căror venituri nominale au rămas la același nivel.

Cum se calculează indexarea pensiilor în 2027

Legea nr. 360/2023 stabilește că valoarea punctului de referință trebuie actualizată anual în funcție de doi indicatori economici: rata medie anuală a inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

În situația în care unul dintre indicatori înregistrează o valoare negativă, legea prevede folosirea celui pozitiv. Dacă ambii indicatori sunt negativi, valoarea punctului de referință rămâne neschimbată.

Legislația include și limite privind procentul de majorare, raportate la evoluția veniturilor din contribuții sociale și la inflație. Aplicarea mecanismului a fost suspendată în 2025 și 2026, iar reluarea indexării este anunțată pentru 2027.

Declarația premierului desemnat indică însă faptul că majorările vor fi condiționate de situația finanțelor publice. Niculescu a precizat că indexarea se va face „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, fără să anunțe un procent concret de creștere.

Până la stabilirea valorii punctului de referință pentru 2027 și a resurselor bugetare disponibile, nu poate fi determinată suma exactă cu care vor crește pensiile. De asemenea, nu au fost prezentate calcule individuale care să arate impactul indexării asupra diferitelor categorii de pensionari.

Bugetul pentru 2027 va clarifica resursele pentru pensii

Pregătirea bugetului pentru anul 2027 reprezintă una dintre prioritățile anunțate de Luca Niculescu. Documentul va trebui să stabilească resursele disponibile pentru sistemul public de pensii și să detalieze impactul financiar al măsurilor sociale promise.

Reluarea indexării va trebui corelată cu obiectivul de reducere a deficitului bugetar și cu finanțarea celorlalte cheltuieli ale statului. Premierul desemnat a atras atenția asupra nivelului datoriei publice, care, potrivit declarației sale, a depășit 60% din PIB.

Niculescu a mai afirmat că aproape un leu din zece încasat de stat este folosit pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice. În acest context, viitorul Executiv intenționează să reducă risipa și să eficientizeze cheltuielile administrației.

„Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți”, a afirmat acesta în Parlament.

O altă măsură anunțată vizează introducerea unei reguli pentru aprobarea cheltuielilor bugetare. Potrivit premierului desemnat, nicio cheltuială permanentă nu va putea fi aprobată fără identificarea unei surse permanente de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.

Niculescu a precizat că viitorul Guvern va continua reducerea deficitului prin eficientizarea cheltuielilor publice, îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea marii evaziuni fiscale. „Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor”, a punctat premierul desemnat.