Sălile de jocuri de noroc, interzise. Se pune stop în Capitală. Anunț oficial: Este o victorie a comunității

Consiliul Local Sector 6 a aprobat interzicerea sălilor de jocuri de noroc, însă decizia finală depinde de votul Consiliului General al Municipiului București. Măsura vine într-un context mai larg, în care tot mai multe orașe din România iau sau pregătesc decizii similare.

Decizia din Sectorul 6 vizează eliminarea sălilor de jocuri de noroc din zonele locuite și frecventate

Consiliul Local Sector 6 a aprobat proiectul privind interzicerea funcționării sălilor de jocuri de noroc în spații fizice, inițiat de USR, însă aplicarea depinde de aprobarea Consiliului General al Municipiului București.

Inițiatorii au transmis că măsura urmărește protejarea cetățenilor, în special a tinerilor și a persoanelor vulnerabile, de efectele dependenței de jocuri de noroc. Lidera consilierilor USR Sector 6, Mihaela Ștefan, a arătat că această decizie vine după extinderea acestor activități în cartiere și că obiectivul este prioritizarea sănătății și siguranței comunității.

„Este o victorie a comunității și a bunului-simț. De prea mult timp, sălile de jocuri de noroc au invadat cartierele noastre, afectând familii, tineri și persoane vulnerabile. Prin acest proiect, transmitem un mesaj clar: sănătatea și siguranța cetățenilor sunt prioritare. Vom continua să luptăm pentru politici publice care pun oamenii pe primul loc”, a declarat Mihaela Ștefan potrivit unui comunicat.

În paralel, USR București a depus și un proiect care vizează eliminarea jocurilor de noroc la nivelul întregii Capitale.

Tendința la nivel național este de restricționare a jocurilor de noroc în tot mai multe comunități

Decizia din Sectorul 6 nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un val mai larg de măsuri adoptate sau discutate în România.

După schimbările legislative recente, sute de localități ar putea decide interzicerea completă sau limitarea severă a jocurilor de noroc, pe măsură ce autorizațiile actuale expiră și nu mai sunt reînnoite .

În acest context, autoritățile locale încearcă să reducă impactul social al acestor activități și să controleze extinderea lor în comunități.

Slatina, Zărnești și alte orașe au interzis deja jocurile de noroc sau pregătesc măsuri similare

Pe lângă Sectorul 6, mai multe localități din România au trecut deja la măsuri concrete, după modificările legislative din 2026 care permit primăriilor să decidă dacă autorizează sau nu aceste activități.

În Slatina, Consiliul Local a aprobat interzicerea jocurilor de noroc și a pariurilor sportive, cu excepția Loteriei Române. Aproximativ 70 de săli și 20 de agenții vor dispărea treptat în următorul an, pe măsură ce expiră autorizațiile existente.

În Zărnești, autoritățile locale au adoptat deja o hotărâre de interzicere a jocurilor de noroc, măsura fiind justificată prin necesitatea protejării comunității și reducerii riscurilor sociale.

În același context, în orașe precum Brăila, Ploiești sau Iași, primarii au anunțat că pregătesc proiecte similare de interzicere sau limitare a acestor activități.

De asemenea, în Bacău și Vaslui au fost inițiate sau discutate propuneri de eliminare a sălilor de jocuri de noroc la nivel local.

Modificările legislative recente permit autorităților locale să decidă direct dacă acceptă sau nu funcționarea acestor activități, ceea ce a dus la apariția unui număr tot mai mare de inițiative la nivel național.

Experții avertizează că dependența de jocuri de noroc este o problemă de sănătate publică

Specialiștii în sănătate mintală și autoritățile atrag atenția că jocurile de noroc pot genera dependență și efecte sociale semnificative.

Heather Wardle, specialistă în politicile și practicile privind jocurile de noroc din cadrul Universității din Glasgow a spus că amenințarea majoră pentru sănătatea publică la nivel global este determinată de schimbarea rapidă a modului în care funcționează industria jocurilor de noroc.

„Majoritatea oamenilor se gândesc la un cazinou tradițional sau la un bilet la loterie atunci când se gândesc la jocuri de noroc. Nu se gândesc la marile companii de tehnologie care folosesc o varietate de tehnici pentru a determina mai mulți oameni să participe mai frecvent la o activitate care poate prezenta riscuri semnificative pentru sănătate, dar aceasta este realitatea jocurilor de noroc astăzi”, a spus ea.

Datele arată că această dependență este considerată o problemă de sănătate publică, iar studiile indică faptul că are una dintre cele mai ridicate rate de suicid dintre toate tipurile de adicții.

„Oricine are acum un telefon mobil are acces la ceea ce este, în esență, un cazinou în buzunar, 24 de ore din 24. Marketingul și tehnologia foarte sofisticate fac mai ușor să începi și mai greu să te oprești din joc, iar multe produse folosesc mecanisme de design pentru a încuraja utilizarea repetată și pe durate mai lungi”, a explicat Wardle.

În același timp, autoritățile și experții subliniază că efectele nu sunt doar individuale, ci afectează și familiile și comunitățile. Sunt menționate probleme precum pierderi financiare, conflicte familiale și dificultăți sociale, iar extinderea rapidă a industriei în ultimii ani a amplificat aceste riscuri.

„Ritmul de creștere la nivel global al acestei industrii este fenomenal. Trebuie să ne trezim și să acționăm. Dacă întârziem, jocurile de noroc și efectele lor negative vor deveni și mai răspândite la nivel global și mult mai greu de controlat”, a mai spus Heather Wardle.

Tot acest context a dus la presiuni tot mai mari pentru reglementarea industriei și pentru limitarea accesului la jocuri de noroc, în special în zonele rezidențiale și în apropierea școlilor.