Sindicatele au confirmat că au fost chemate la o ședință a Consiliului Național Tripartit, unde tema principală va fi salariul minim, potrivit Digi24. Decizia vine într-un context în care datele privind costurile de trai arată o presiune tot mai mare asupra populației.
Guvernul ia în calcul înghețarea salariului minim pentru încă un an
Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România au actualizat în octombrie valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent în anul 2025, pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, o familie cu doi adulți și doi copii avea nevoie de 11.370 de lei pe lună pentru a acoperi cheltuielile minime pentru un nivel de trai decent, cu 8,8% mai mult decât în 2024. Pentru o persoană adultă singură, valoarea acestui coș a fost estimată la 4.322 de lei pe lună, în timp ce salariul minim net actual este de 2.575 de lei, ceea ce indică o discrepanță majoră între veniturile minime și costurile reale de subzistență.
Patronatele avertizează însă că nu mai pot susține o nouă majorare a salariului minim, argumentând că o parte semnificativă dintre firme ar risca falimentul. În același timp, sindicatele resping categoric ideea înghețării salariului minim și au anunțat în urmă cu aproape o lună că vor sesiza Comisia Europeană dacă nivelul salarial va rămâne neschimbat în 2026.
Blocul Național Sindical susține o inițiativă legislativă care propune un mecanism de recalculare
Blocul Național Sindical susține o inițiativă legislativă care propune un mecanism de recalculare a veniturilor prin introducerea a cinci gradații în funcție de vechime și a 11 coeficienți de salarizare în funcție de nivelul studiilor. Sindicatele atrag atenția că peste 2,25 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă în prezent sub 4.582 de lei brut, adică sub 2.739 de lei net, echivalentul a mai puțin de 538 de euro pe lună. Această situație este considerată responsabilă pentru plafonarea veniturilor și transformarea României într-o piață a muncii ieftine, fenomen care a generat un val masiv de migrație către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forță de muncă într-un ritm accelerat, fără ca instituțiile să poată asigura protecția necesară acestor lucrători și fără a se aborda problema esențială: nivelul scăzut al salariilor.
„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piaţă a muncii ieftine şi la un val masiv de migraţie a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forţă de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituţiilor de a asigura protecţia adecvată a acestor lucrători şi fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, arată sindicatul.
Din perspectiva BNS, proiectul legislativ reprezintă un pas important către o salarizare mai echitabilă și o piață a muncii mai stabilă. Propunerea este considerată un instrument capabil să reducă riscul de sărăcie în muncă, fenomen confirmat constant de datele Eurostat, să sprijine stabilitatea pieței muncii prin corelarea salariilor cu experiența și calificarea și să crească atractivitatea României pentru lucrători, reducând dependența de importul de forță de muncă necalificată.
„Aceasta iniţiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent şi alarmant în România, confirmat de datele Eurostat. Iniţiativa sprijină stabilitatea pieţei muncii, prin recunoaşterea valorii reale a muncii şi prin corelarea salariului cu experienţa şi calificarea. De asemenea, este o măsură care poate creşte atractivitatea pieţei muncii din România, reducând dependenţa de importul de forţă de muncă necalificată şi presiunea asupra instituţiilor deja suprasolicitate”, notează reprezentanţii BNS.
Proiectul depus în urmă cu aproape trei săptămâni la Senat prevede reglementarea în regim de urgență a salariului minim
Proiectul depus în urmă cu aproape trei săptămâni la Senat prevede reglementarea în regim de urgență a salariului minim prin introducerea a cinci gradații salariale, diferențiate în funcție de vechime: între 3 și 5 ani se propune o majorare cu 10%, între 5 și 10 ani o majorare cu 7,5%, între 10 și 15 ani o majorare cu 5%, între 15 și 20 de ani o majorare cu 2,5%, iar pentru peste 20 de ani se aplică aceeași creștere procentuală de 2,5%. Aceste majorări se aplică raportat la salariul minim brut în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de trecere într-o nouă gradație.
În paralel, proiectul stabilește 11 coeficienți de ierarhizare în funcție de studii, pornind de la un coeficient 1,00 pentru muncitorii necalificați și ajungând până la coeficientul 2,00 pentru personalul cu studii superioare de scurtă durată, licență și doctorat în domeniul activității desfășurate. Aceste reguli se aplică diferențiat, în funcție de vechime și de cerințele postului, iar anumite categorii beneficiază de coeficienți majori doar după minimum doi ani de experiență în specialitate.
Proiectul prevede sancțiuni clare pentru angajatorii care nu aplică majorările prevăzute de lege în funcție de vechime și nivel de studii, amenzile fiind cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare angajat căruia nu i-au fost acordate drepturile salariale corespunzătoare.
