Salariile din România au crescut în 2025. Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 8.716 lei

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 lei pe salariat în anul 2025, în creștere cu 8,1% față de anul precedent. În același timp, câștigul salarial mediu brut lunar la nivelul economiei naționale a ajuns la 8.716 lei, cu 655 de lei, respectiv 8,1%, peste nivelul din anul precedent.

Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 8.716 lei în 2025

Câștigul salarial mediu net lunar a fost de 5.266 de lei, în creștere cu 307 lei, respectiv 6,2%, comparativ cu anul 2024, conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul mediu al salariaților a ajuns în 2025 la 5.526,4 mii de persoane, cu 73,2 mii de persoane mai mult decât în anul precedent. La 31 decembrie 2025, efectivul salariaților era de 5.761,5 mii de persoane, cu 8,5 mii de persoane peste nivelul de la sfârșitul anului precedent.

Câștigul salarial mediu brut lunar a fost de 8.716 lei în 2025

Câștigul salarial mediu brut lunar a fost de 8.716 lei în 2025, cu 8,1%, respectiv 655 de lei, mai mare decât în anul precedent. Câștigul salarial mediu net lunar a ajuns la 5.266 lei, în creștere cu 6,2%, respectiv 307 lei, față de 2024, arată datele INS.

Indicele câștigului salarial real, exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației, a fost în 2025 de 246,3% față de anul 1990, cu 2,6 puncte procentuale mai mic decât în anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, indicele câștigului salarial real a fost de 99,0%.

Domeniile cu cele mai mari și cele mai mici salarii

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare înregistrate în 2025, comparativ cu media pe economie, s-au regăsit în mai multe activități economice.

În telecomunicații, activități de programare și consultanță în tehnologia informației și alte servicii informaționale, câștigul salarial mediu net lunar a fost cu 94,3% peste media pe economie.

În activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi, nivelul a fost cu 72,6% peste media pe economie.

În intermedieri financiare și asigurări, câștigul salarial mediu net lunar a fost cu 71,1% peste media pe economie.

În producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, câștigul a fost cu 61,0% peste media pe economie.

În industria extractivă, nivelul a fost cu 36,1% peste media pe economie, iar în administrația publică, cu 35,0% peste media pe economie.

La polul opus, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu net lunar comparativ cu media pe economie s-au înregistrat în hoteluri și restaurante, unde nivelul a fost cu 37,3% mai mic.

În alte activități de servicii, câștigul a fost cu 32,5% sub media pe economie, în timp ce în agricultură, silvicultură și pescuit a fost cu 21,1% mai mic.

În activități de spectacole, culturale, sportive și recreative, nivelul a fost cu 18,8% sub media pe economie, iar în activități de servicii administrative și activități de servicii suport, cu 17,2% mai mic.

În tranzacții imobiliare, câștigul salarial mediu net lunar s-a situat cu 15,5% sub media pe economie.

Diferențele salariale dintre femei și bărbați

În 2025, salariații femei au câștigat, în expresie brută, în medie cu 4,8% mai puțin decât salariații bărbați.

Câștigul salarial mediu brut lunar al femeilor a fost de 8.489 lei, față de 8.921 lei în cazul bărbaților.

În expresie netă, diferența a fost de 5,2%, respectiv 278 de lei pe lună. Salariatele femei au avut un câștig salarial mediu net de 5.120 lei, față de 5.398 lei în cazul salariaților bărbați.

Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale femeilor în majoritatea activităților economice.

Cele mai semnificative diferențe au fost înregistrate în intermedieri financiare și asigurări, unde câștigurile bărbaților au fost cu 40,0% mai mari, în activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi, cu 27,1% mai mari, și în industria prelucrătoare, cu 20,6% mai mari.

Diferențe importante s-au înregistrat și în telecomunicații, activități de programare și consultanță în tehnologia informației și alte servicii informaționale, unde câștigurile bărbaților au fost cu 17,2% mai mari, în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 15,0% mai mari, și în alte activități de servicii, cu 10,7% mai mari.

Județele cu cele mai mici și cele mai mari salarii

În profil teritorial, câștigul salarial mediu net lunar din 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 de județe.

Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare au fost înregistrate în Botoșani, cu 4.059 lei, cu 22,9% sub media pe economie.

În Teleorman, câștigul mediu net a fost de 4.066 lei, cu 22,8% sub media pe economie, iar în Vrancea a fost de 4.114 lei, cu 21,9% mai mic.

În Bistrița-Năsăud, câștigul salarial mediu net a fost de 4.130 lei, cu 21,6% sub media pe economie, iar în Vâlcea de 4.138 lei, cu 21,4% sub medie.

În Vaslui, câștigul salarial mediu net lunar a fost de 4.160 lei, cu 21,0% sub media pe economie.

La polul opus, cel mai ridicat câștig salarial mediu net lunar s-a înregistrat în Municipiul București, unde a ajuns la 7.150 lei, cu 35,8% peste media pe economie.

În Cluj, câștigul mediu net a fost de 6.263 lei, cu 18,9% peste medie. În Timiș, acesta a ajuns la 5.823 lei, cu 10,6% peste media pe economie.

În Iași, câștigul salarial mediu net a fost de 5.355 lei, cu 1,7% peste medie, iar în Ilfov, de 5.317 lei, cu 1,0% peste medie.

În Sibiu, câștigul a fost de 5.274 lei, cu 0,2% peste media pe economie, iar în Brașov, de 5.272 lei, cu 0,1% peste medie.

Costul mediu lunar al forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 lei pe salariat în 2025, cu 8,1% mai mare decât în anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent. Cele mai importante creșteri s-au înregistrat în activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi, cu 20,7%.

În tranzacții imobiliare, creșterea a fost de 19,4%.

În comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și în hoteluri și restaurante, costul mediu lunar a crescut cu 12,2% pentru fiecare dintre cele două activități.

În activități de servicii administrative și activități de servicii suport, creșterea a fost de 11,8%, în agricultură, silvicultură și pescuit, de 11,3%, iar în intermedieri financiare și asigurări, de 11,1%.

Pentru sprijinirea unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajatori pentru timpul nelucrat. Acestea au vizat situații precum șomajul tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru și supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a unităților de învățământ.

Transferurile au fost acordate și pentru stimularea ocupării forței de muncă prin reîncadrarea sau încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane, printre care absolvenții și șomerii.

Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă, respectiv cheltuieli directe și indirecte, a fost mai redusă decât în anul precedent, cu diferențe moderate între activitățile economice.

Cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții, hoteluri și restaurante, precum și în agricultură, silvicultură și pescuit.

Unde a fost cel mai ridicat costul forței de muncă

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar al forței de muncă a fost semnificativ mai ridicat în telecomunicații, activități de programare și consultanță în tehnologia informației și alte servicii informaționale, unde a fost cu 93,9% peste medie.

În activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi, costul mediu lunar a fost cu 73,0% mai mare decât media pe economie.

În intermedieri financiare și asigurări, acesta a fost cu 72,3% peste medie, iar în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 64,6% mai mare.

În industria extractivă, costul mediu lunar a fost cu 26,7% peste media pe economie.

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în hoteluri și restaurante, cu 38,8% sub medie, în alte activități de servicii, cu 34,2% sub medie, și în agricultură, silvicultură și pescuit, cu 22,6% sub medie.

În activități de servicii administrative și activități de servicii suport, precum și în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative, costul mediu lunar a fost cu 18,6% sub media pe economie pentru fiecare dintre cele două categorii.

Peste 5,5 milioane de salariați în medie în 2025

Numărul mediu al salariaților a fost de 5.526,4 mii de persoane în 2025. Ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale, numărul mediu al salariaților a crescut cu 73,2 mii de persoane față de anul precedent.

Salariații bărbați au reprezentat, ca și în anii precedenți, majoritatea. Aceștia au constituit 52,4% din totalul salariaților, respectiv 2.898,0 mii de persoane.

Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 37,9 mii de persoane, iar numărul mediu al salariaților femei a crescut cu 35,3 mii de persoane.

În funcție de activitatea economică, construcțiile și industria extractivă au fost domeniile cu cea mai mare pondere a bărbaților. Aceștia au reprezentat 87,6% din totalul salariaților din construcții și 84,1% din totalul salariaților din industria extractivă.

Femeile au reprezentat majoritatea în mai multe activități. În sănătate și asistență socială, acestea au reprezentat 79,6% din totalul salariaților, în învățământ, 72,7%, iar în intermedieri financiare și asigurări, 70,3%.

În hoteluri și restaurante, ponderea femeilor a fost de 60,2%, în administrație publică, de 60,1%, iar în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative, de 59,0%.

Cum sunt repartizați salariații pe sectoare economice

Cea mai mare parte a salariaților s-a regăsit în sectorul terțiar, care a concentrat 65,1% din total. Din această pondere, 44,9% au lucrat în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale.

În sectorul secundar, format din industrie și construcții, au lucrat 32,5% dintre salariați.

În sectorul primar, reprezentat de agricultură, silvicultură și pescuit, au lucrat 2,4% dintre salariați.

Față de anul precedent, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 28,0 mii de persoane, în sănătate și asistență socială, cu 14,3 mii de persoane, și în activități de servicii administrative și activități de servicii suport, cu 12,1 mii de persoane.

În construcții, numărul mediu al salariaților a crescut cu 11,3 mii de persoane, în hoteluri și restaurante, cu 7,8 mii de persoane, iar în tranzacții imobiliare, cu 5,6 mii de persoane.

La polul opus, cele mai importante scăderi au fost observate în industria prelucrătoare, cu 17,5 mii de persoane, în administrația publică, cu 4,5 mii de persoane, și în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 1,5 mii de persoane.

Efectivul salariaților la sfârșitul anului

La 31 decembrie 2025, efectivul salariaților a fost de 5.761,5 mii de persoane, cu 8,5 mii de persoane mai mare decât la sfârșitul anului precedent.

Din creșterea totală, 7,7 mii de persoane au fost salariați bărbați.

În profil teritorial, efectivul salariaților a crescut față de sfârșitul anului precedent în regiunile București-Ilfov, cu 8,0 mii de persoane, Nord-Est, cu 6,4 mii de persoane, Nord-Vest, cu 5,2 mii de persoane, și Centru, cu 2,8 mii de persoane.

În celelalte regiuni, efectivul salariaților s-a diminuat. În Vest, scăderea a fost de 6,8 mii de persoane, în Sud-Vest Oltenia, de 3,1 mii de persoane, în Sud-Muntenia, de 2,8 mii de persoane, iar în Sud-Est, de 1,2 mii de persoane.

București-Ilfov concentrează aproape un sfert dintre salariați

La sfârșitul anului 2025, în regiunea București-Ilfov se concentrau 22,8% dintre salariații din economie.

Regiunea era urmată de Nord-Vest, cu 13,9%, și Centru, cu 12,6%.

În ceea ce privește sectorul primar, regiunile în care activitățile de agricultură, silvicultură și pescuit au avut o pondere mai mare decât cea la nivel național, de 2,4%, au fost Sud-Muntenia, cu 3,7%, Sud-Est, cu 3,6%, Nord-Est, cu 3,1%, Sud-Vest Oltenia, cu 3,0%, Vest, cu 2,9%, și Centru, cu 2,5%.

În cazul industriei și construcțiilor, ponderea națională a fost de 32,3%. Regiunile în care proporția salariaților din aceste sectoare a fost mai mare decât media națională au fost Centru, cu 39,0%, Sud-Muntenia, cu 37,5%, Nord-Vest, cu 36,6%, Vest, cu 36,4%, Sud-Vest Oltenia, cu 34,6%, și Sud-Est, cu 32,5%.

Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în București-Ilfov, unde aceasta a fost de 62,0%, față de 45,4% la nivel național.

În sectorul serviciilor sociale, cea mai mare pondere s-a înregistrat în Nord-Est, unde a ajuns la 26,0%, față de 19,9% la nivel național.

Majoritatea salariaților lucrează în societăți cu capital privat

La sfârșitul anului 2025, salariații din societățile cu capital privat reprezentau majoritatea, respectiv 77,4% din efectivul salariaților.

Comparativ cu anul precedent, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a crescut cu 0,5%.

Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor arată că persoanele angajate în societăți comerciale reprezentau 80,5% din efectivul salariaților la sfârșitul anului 2025. Ponderea acestora a crescut cu 0,6% față de anul precedent.