S-a dat vestea cea mare despre pace, după negocieri. Rusia, mesaj pentru NATO și Ucraina: „Un succes”

Rusia solicită NATO retragerea promisiunii făcute Ucrainei în 2008 la summitul de la București. Alianța anunțase atunci că Ucraina și Georgia vor deveni, în cele din urmă, membre ale NATO.

Rusia cere NATO să retragă promisiunea de aderare a Ucrainei făcută în 2008

În cadrul discuțiilor cu delegația americană din Arabia Saudită, Ministerul rus de Externe a transmis că un simplu refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient. Moscova solicită alianței nord-atlantice să retragă oficial promisiunea făcută la summitul NATO de la București din 2008, conform căreia Ucraina va deveni, la un moment dat, membră a organizației.

„Este demn de remarcat faptul că un refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient. Alianța trebuie să dezmintă promisiunile făcute de la București din 2008”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

De menționat că, Iuri Ușakov, consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat că „reuniunea a fost un succes”. El a vorbit și despre o posibilă întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, precizând că nu s-a stabilit o dată exactă și este improbabil să se întâmple săptămâna viitoare.

Și un oficial american din cadrul Departamentului de Stat a vorbit despre anumite progrese înregistrate astăzi.

„Cele două părți au stabilit că sunt necesare eforturi pentru reducerea factorilor perturbatori în relațiile dintre Statele Unite și Rusia. De asemenea, trebuie identificată o direcție de oprire a războiului din Ucraina”, a spus oficialul american.

Summitul de la București și implicațiile deciziei NATO

În 2008, în cadrul summitului organizat în Capitala României, NATO a anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni, în cele din urmă, membre ale alianței, fără a oferi însă un calendar clar de aderare.

Această declarație a reprezentat un compromis între poziția Statelor Unite, care susțineau integrarea imediată a celor două țări, și viziunea statelor vest-europene, precum Franța și Germania, care considerau că o astfel de decizie ar provoca reacții dure din partea Rusiei.

De-a lungul anilor, SUA, Canada, Polonia, România, Cehia și statele baltice au susținut ferm aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO, în timp ce Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Belgia s-au opus acestui demers.

Poziția Kremlinului privind securitatea europeană

Între timp, Kremlinul a reiterat că orice acord pe termen lung cu Ucraina este imposibil fără o abordare mai amplă a problemelor de securitate din Europa. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că o înțelegere durabilă trebuie să țină cont de echilibrul strategic al continentului.

„O înțelegere cuprinzătoare pe termen lung este imposibilă fără o analiză cuprinzătoare a problemelor de securitate de pe continent”, a afirmat Peskov, potrivit CNN.

În ceea ce privește relațiile cu Uniunea Europeană, Kremlinul nu se opune unei eventuale aderări a Ucrainei la UE, considerând că astfel de procese de integrare economică sunt drepturi suverane ale fiecărei țări.

Posibila întâlnire Putin-Trump și negocierile din Arabia Saudită

În timp ce discuțiile ruso-americane continuă în Arabia Saudită, Dmitri Peskov a precizat că nu s-a stabilit încă o dată pentru o eventuală întâlnire între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. El a menționat însă că negocierile din Riad ar putea contribui la crearea unui cadru favorabil pentru un astfel de summit.

Totodată, Peskov a sugerat că Putin ar fi dispus să negocieze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski „dacă este necesar”, deși anterior liderul de la Kremlin a exclus o astfel de posibilitate, invocând faptul că Ucraina nu a organizat alegeri prezidențiale la termen.