Românii vor avea o nouă zi liberă. Alexandru Muraru (PNL): Am iniţiat legea. Despre ce este vorba

Deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat depunerea unei inițiative legislative prin care data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României, să devină sărbătoare legală nelucrătoare. Proiectul a fost depus împreună cu deputatul Gigel Știrbu și urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prima Cameră sesizată fiind Senatul. Inițiatorii susțin că măsura reprezintă o „reparație istorică” și o aliniere la practica statelor europene care își marchează independența prin zile libere oficiale. Alexandru Muraru afirmă că legea ar permite românilor să celebreze unul dintre momentele fundamentale ale constituirii statului modern român.

Alexandru Muraru susține că Ziua Independenței trebuie celebrată printr-o zi liberă oficială

Alexandru Muraru a explicat că proiectul legislativ vizează modificarea Legii nr. 189/2021 și a articolului 139 din Codul Muncii, astfel încât data de 10 Mai să fie inclusă în lista sărbătorilor legale nelucrătoare din România.

Deputatul liberal consideră că independența națională nu trebuie tratată ca o simplă zi de lucru și susține că majoritatea statelor europene acordă o importanță simbolică majoră zilelor naționale și comemorative prin instituirea unor zile libere dedicate acestora.

„10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naştere al României suverane, moderne şi europene. Aproape toate naţiunile din Uniunea Europeană şi din lumea liberă îşi cinstesc Ziua Independenţei printr-o sărbătoare legală, în care cetăţenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria naţională, pentru a participa la manifestări publice şi pentru a fi alături de familie. Este inacceptabil ca România să îşi trateze independenţa ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL, Alexandru Muraru.

În argumentația inițiativei legislative, liberalul susține că adoptarea unei asemenea măsuri ar reprezenta inclusiv un gest de respect față de identitatea națională și față de momentele care au contribuit la consolidarea statului român modern.

„Din cele 17 zile libere, cele mai multe dintre acestea nu pot atinge vreodată importanţa, dimensiunea şi amploarea zilei de 10 mai. Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toţi românii să se bucure de ea şi să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acţiuni publice”, a declarat Alexandru Muraru.

Inițiatorii proiectului afirmă că legea ar elimina o consecință simbolică a regimului comunist

Alexandru Muraru și ceilalți inițiatori ai proiectului au subliniat că instituirea zilei de 10 Mai ca sărbătoare legală are și o componentă reparatorie în raport cu perioada comunistă, când această dată a fost eliminată din calendarul oficial și înlocuită cu 23 August.

Potrivit liberalilor, recuperarea semnificației istorice a zilei de 10 Mai reprezintă un demers de reconectare la valorile constituționale și la istoria modernă a României.

„Regimul comunist ilegitim şi criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August, într-o încercare brutală de a şterge memoria Monarhiei Constituţionale şi a făuritorilor României moderne. A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a şterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal.

Proiectul legislativ urmează să intre în circuitul parlamentar, iar dezbaterile vor începe în Senatul României, care este prima Cameră sesizată în acest caz.

Ministerul Apărării amintește semnificația istorică a independenței obținute în 1877

În contextul marcării Zilei Independenței, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au transmis un mesaj privind rolul istoric al momentului de la 10 mai 1877, când independența României a fost consfințită oficial prin promulgarea legii de către domnitorul Carol I.

Instituția a evidențiat atât dimensiunea politică și diplomatică a independenței, cât și contribuția militară decisivă a Armatei României în războiul ruso-turc desfășurat între anii 1877-1878.

„Proclamarea independenţei de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice şi diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independenţa României a fost obţinută nu doar prin mijloace politice, ci şi prin luptă armată. Între aprilie 1877 şi februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj şi sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman.

În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Ţarist a solicitat sprijinul ţării noastre, recunoscând rolul esenţial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independenţa astfel câştigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfinţind statutul suveran al României şi deschizând calea către unificarea naţională şi modernizarea ţării”, au transmis oficialii Ministerului Apărării.

Ministerul a făcut referire și la contribuția României în cel de-Al Doilea Război Mondial, în contextul marcării zilei de 8/9 mai 1945, când Germania nazistă a capitulat necondiționat.

Reprezentanții instituției au subliniat că Armata României a continuat operațiunile militare alături de Națiunile Unite după eliberarea teritoriului național, participând la acțiuni desfășurate în Ungaria, Cehoslovacia și Austria.

„După eliberarea teritoriului naţional, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Naţiunile Unite, trupele române acţionând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Sacrificiul şi jertfele umane şi materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 de dispăruţi”, a mai transmis instituţia citată.

Ziua Europei este legată de Declarația Schuman și începutul construcției europene

Textul transmis de autorități amintește și semnificația datei de 9 mai 1950, când ministrul francez de externe Robert Schuman a propus crearea unei comunități europene a cărbunelui și oțelului, considerată fundamentul actualei Uniuni Europene.

Inițiativa lansată atunci a avut rolul de a construi un mecanism de cooperare economică și politică menit să prevină noi conflicte armate pe continentul european după distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Declaraţia Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Tabel. Principalele informații despre inițiativa legislativă anunțată de Alexandru Muraru:

Element	Detalii
Inițiator principal	Alexandru Muraru (PNL)
Co-inițiator	Gigel Știrbu
Obiectivul proiectului	Declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare legală nelucrătoare
Acte normative vizate	Legea nr. 189/2021 și art. 139 din Codul Muncii
Argument principal	Marcarea oficială a Zilei Independenței Naționale a României
Motivație invocată	„Reparație istorică” și recuperarea unei sărbători eliminate în perioada comunistă
Prima Cameră sesizată	Senatul României
Semnificația zilei de 10 Mai	Promulgarea independenței României de către Carol I în 1877
Referință europeană	Statele europene își marchează independența prin zile libere oficiale
Context istoric asociat	Independența obținută în urma războiului din 1877-1878 și recunoscută prin Tratatul de la Berlin