Românii se îndreaptă din nou către lemn din cauza energiei electrice
În România, utilizarea lemnului de foc în gospodării nu este un moft sau o problemă culturală, ci un răspuns direct la prețurile tot mai mari la energie electrică și gaze. Specialiștii atrag atenția că acest fenomen este consecința unei tranziții energetice realizate într-o ordine greșită, mai degrabă decât a lipsei de informare.
Dumitru Chisăliţă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică:
„Fumul nu vine din ignoranţă. Fumul vine din preţul mare la energie electrică şi gaze. Lemnul nu este cauza. Lemnul este răspunsul”.
Problemele tranziției energetice românești
Investițiile masive în surse regenerabile, electrificare și rețele de energie nu au fost însoțite de măsuri de eficiență energetică sau de dezvoltarea capacităților de stocare.
Astfel, sistemul energetic generează energie ieftină când cererea este mică și energie scumpă în perioadele critice, cum ar fi iarna sau serile reci.
„Am adăugat capacităţi fără stocare. Am creat un sistem care produce energie ieftină când nu ai nevoie şi energie scumpă exact când ai nevoie: iarna, seara. Factura nu mai este un număr, ci un risc”, explică preşedintele AEI.
În acest context, gospodăriile românești aleg lemnul de foc pentru predictibilitate și control asupra costurilor. Nu este vorba de un eșec cultural, ci de un eșec de design economic energetic.
„În faţa riscului, gospodăria românească reacţionează logic, lemnul oferă control, predictibilitate şi un cost aparent mic. Nu este un eşec cultural, este un eşec de design economic energetic”, subliniază Chisăliţă.
Specialistul avertizează că interdicțiile și sancțiunile nu rezolvă problema: ele mută consumul în zona gri, fără a reduce poluarea.
„Interdicţia fără alternativă funcţională nu reduce consumul, ci îl împinge în zona gri. Nu puteţi scoate lemnul din sobă prin ordine administrative, cât timp electricitatea şi gazul rămân scumpe şi impredictibile. Fumul nu dispare. Se ascunde”, avertizează el.
Potrivit AEI, soluția reală este economică, nu morală. Prioritatea trebuie să fie eficiența energetică a clădirilor: izolații termice performante, ferestre de calitate și instalații dimensionate corect.
„Primul leu trebuie cheltuit pe eficienţă: izolaţie serioasă, ferestre performante, instalaţii corect dimensionate. Cel mai ieftin kilowatt-oră este cel pe care nu-l consumi”, spune Chisăliţă.
Gazul natural este văzut ca un instrument de tranziție, mai curat decât majoritatea combustibililor solizi utilizați în sobe, și poate contribui la reducerea utilizării lemnului.
„Gazul trebuie tratat ca instrument de tranziţie, nu ca duşman ideologic. În lumea reală, este mai curat decât majoritatea combustibililor care se ard acum în sobe. Rolul lui este să scoată lemnul din joc”, arată preşedintele AEI.
Energia electrică ar trebui să fie mai ieftină pe timp de noapte
Dumitru Chisăliţă a explicat că, dacă energia electrică ar fi mai ieftină pe timp de noapte, șemineul cu lemn ar deveni inutil. El a subliniat că investițiile în stocare energetică trebuie să vină înaintea dezvoltării de noi capacități, deoarece fără stocare se adaugă volatilitate și costuri suplimentare, iar cu stocare se pot reduce vârful de consum, importurile scumpe și panica din facturi.
De asemenea, a precizat că subvențiile ar trebui direcționate către echipamente, nu către consum. Chisăliţă a mai menționat că atunci când oamenii văd rezultatul în factură, nu mai caută scurtături și că România nu poluează cu lemn din ignoranță, ci pentru că energia modernă este prea scumpă și impredictibilă, din cauza unor investiții realizate în ordinea greșită.
El a concluzionat că, atunci când eficiența energetică este reală și energia sigură și ieftină, lemnul dispare de la sine, fără interdicții, amenzi sau discursuri morale, iar poluarea nu se combate prin morală, ci prin facturi corecte.
„Dacă noaptea e ieftină energia electrică, şemineul cu lemn devine inutil. Stocarea trebuie să vină înaintea noilor capacităţi. Fără stocare, mai adaugi volatilitate şi cost. Cu stocare, tai vârful, importurile scumpe şi panica din facturi. Iar subvenţiile trebuie mutate la echipamente. (…) Când omul vede rezultatul în factură, nu mai caută scurtături. România nu poluează cu lemn pentru că e ignorantă. Poluează pentru că energia modernă a devenit prea scumpă şi prea impredictibilă, ca urmare a unor investiţii făcute în ordinea greşită. Când eficienţa e reală, energie e sigură şi preţul e mic, lemnul dispare singur. Fără interdicţii. Fără amenzi. Fără discursuri. Fumul nu se combate cu morală. Se combate cu facturi corecte”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
