Ofertele de energie electrică au scăzut cu 15% în șase luni
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat de ce românii au facturi mari la curent și gaze și când ar putea scădea prețurile. El a explicat că ofertele la energie au scăzut deja cu aproximativ 15% în ultimele șase luni.
Întrebat la România TV despre așa-zișii „băieți deștepți” din energie, ministrul a spus că nu vrea să caute scuze. A precizat că există două reguli noi care îi obligă pe traderii ce cumpără energie în avans să depună o garanție de cel puțin 10%, lucru pe care înainte nu îl făceau. De asemenea, a spus că ofertele din piață sunt acum cu 15% mai mici decât erau acum șase luni, când a preluat funcția.
Potrivit lui, în urmă cu șase luni, aproximativ 90% dintre oferte erau între 1,55 și 1,60 lei pe kilowatt-oră, iar acum sunt în jur de 0,99 lei, 1 leu, 1,05 lei sau 1,10 lei. A explicat că, dacă cineva trece de la un furnizor cu 1,60 lei pe kilowatt la unul cu 1 leu, factura i se poate reduce cu mai mult de o treime.
Ministrul a mai spus că, în ultimii 15 ani, România a închis peste jumătate din capacitățile de producție de energie care funcționau constant. În locul lor au fost instalate panouri fotovoltaice fără baterii de stocare, ceea ce ar fi creat dezechilibre în piață și oportunități pentru speculații.
El a afirmat că la Mintia, în județul Hunedoara, se construiește un proiect mare care va produce 1.700 MW de energie constantă. Împreună cu energia din eolian și din baterii, încă aproximativ 2.000 MW, România ar putea deveni, în circa un an și jumătate, dintr-un importator de energie, o țară independentă energetic.
Ministrul a mai spus că decizia de a închide centralele pe cărbune a lăsat loc pentru speculații. A explicat că România a ales să le închidă până în 2025, în timp ce Polonia ar face acest lucru până în 2040, iar Germania până în 2050.
„Nu îmi place să caut scuze. Avem două reglementări care obligă traderii care cumpără energie electrică în avans să pună o garanție de minim 10%. Până acum nu făceau acest lucru. Ofertele în piață sunt cu 15% mai mici față de acum șase luni când am preluat mandatul.
Dacă cineva se mută de la un furnizor cu 1,60 lei la unul cu 1 leu pe KW, își scade factura cu mai bine de o treime.
Le-am înlocuit cu fotovoltaice fără baterii. Acest lucru a creat dezechilibru în piață și loc pentru speculații. Avem un proiect foarte mare la Mintia, în județul Hunedoara, care va genera 1.700 MW capacitate de producție în bandă. Cu ce mai producem pe eolian și baterii, încă 2.000 MW, într-un an și jumătate România va deveni din importator net de energie o țară independentă energetic.
Noi am ales să închidem în 2025, Polonia în 2040, Germania în 2050”, afirmă Ivan.
Românii care schimbă furnizorul plătesc cu 30% mai puțin
Ivan a fost întrebat ce rezultate are după primele șase luni de mandat. El a răspuns că ofertele la energia electrică au scăzut cu aproximativ 15% și că, în această perioadă, s-au făcut investiții de peste 1,2 miliarde de euro în producția de energie, mai mult decât s-a investit în total din 2023 până în iunie.
Întrebat când vor plăti românii facturi mai mici, ministrul a explicat că cei care s-au mutat de la un furnizor cu preț de 1,60 lei pe kilowatt la unul cu 1 leu plătesc deja cu aproximativ 30% mai puțin. El a spus că aproape un milion de oameni au făcut această schimbare în ultimele șase luni. A adăugat că, atunci când vor fi puse în funcțiune aproximativ 2.000 MW de capacități de stocare și încă 2.000 MW de producție pe gaz, la finalul verii, prețurile ar urma să scadă în toată piața.
Ministrul a explicat că, dacă cineva semnează acum un contract pe un an sau doi ani cu un furnizor la 1 leu pe kilowatt, va plăti acest preț indiferent de evoluția pieței. În cazul în care prețul scade între timp, de exemplu la 80 de bani, consumatorul se poate muta gratuit la un alt furnizor mai ieftin.
El a zis că are și o idee pe care o consideră utilă: pregătirea unor voluntari care să meargă în mediul rural și să îi ajute pe oameni să își schimbe furnizorul cu unul mai avantajos. Ministrul a afirmat că riscul unor pene de curent este exclus și că decizia de a păstra în funcțiune centralele pe cărbune din Oltenia, luată anul trecut, a fost foarte importantă.
Potrivit lui, de la 1 ianuarie, Ministerul Energiei a organizat mai multe comandamente de iarnă pentru situații de urgență, care au asigurat stocuri suficiente de cărbune și energie. În această perioadă, consumul de energie a ajuns la 9.200 MW, cel mai mare din ultimii cinci ani, iar această situație a durat aproximativ două săptămâni.
„Minus 15% la ofertele de energie electrică. În șase luni de zile am făcut peste 1,2 miliarde de euro investiții, mai mult decât din 2023 până în iunie, acumulat, pentru producția de energie.
Dacă se mută de la un furnizor care le dă curent la 1,60 lei la unul cu 1 leu, ei plătesc deja cu 30% mai puțin. Sunt aproape un milion de oameni care au făcut asta în ultimele șase luni. În momentul în care punem în funcțiune cei 2.000 de megawați pe stocare și încă 2.000 de producție pe gaz, la finalul acestei veri, automat prețul scade în toată piața.
Dacă astăzi semnați cu un furnizor un contract pe un an sau doi ani la 1 leu kilowatt, indiferent de ce se întâmplă pe piață, veți primi energie electrică la 1 leu. Dacă între timp scade prețul la 80 de bani, vă puteți muta gratuit la acel furnizor”, a punctat Ivan.
Fără centralele pe cărbune, România ar fi riscat pene de curent în iarna aceasta
Ministrul Energiei a avertizat că, fără centralele pe cărbune, România ar fi riscat să nu aibă suficientă energie electrică. El a explicat că, atunci când este ger în România, temperaturile sunt foarte scăzute și în țările vecine, precum Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria, astfel că nu ar fi existat de unde să fie adusă energie din import.
Ministrul a spus că, în astfel de situații, toate țările din zonă au nevoie de mult curent în același timp, iar importurile devin foarte greu sau chiar imposibil de făcut. A adăugat că păstrarea centralelor pe cărbune a ajutat România să rămână stabilă din punct de vedere energetic și a dat asigurări că nu există riscul unor pene de curent.
„Dacă e ger în România, e ger și în Ucraina, Moldova, Bulgaria și Ungaria. N-aveam de unde să aducem energie.
Sigur nu intrăm în pană de curent”, a precizat Ivan.
