Astfel, subvențiile acordate de APIA pe suprafață vor fi destinate doar fermierilor care dețin minimum 2 hectare, ceea ce înseamnă excluderea din schema de plăți a exploatațiilor de subzistență. În prezent, pragul este de 1 hectar, iar creșterea acestuia va afecta considerabil numărul de beneficiari din sectorul vegetal.
Micii fermieri pierd subvențiile APIA începând de anul viitor
Conform datelor din Planul Național Strategic (PNS), fermele cuprinse între 1 și 2 hectare reprezintă o categorie importantă, formată din aproximativ 258.000 de fermieri, care administrează în total 372.105 hectare. Acești mici fermieri, afectați direct de noul prag, au fost până acum eligibili pentru plățile directe pe suprafață, finanțate din fonduri europene. PNS subliniază și rolul social important pe care aceste ferme mici îl joacă în menținerea vitalității spațiului rural din România.
Motivația inițială pentru menținerea pragului de 1 hectar a fost legată de simplificarea administrativă a Politicii Agricole Comune (PAC), dar și de eficiența economică: pentru acordarea unui sprijin direct în valoare de 100 de euro, APIA suportă costuri de doar 1,50 euro. Această logică riscă însă să fie înlocuită de considerente de eficientizare fiscală și eliminare a fermierilor mici din sistemul de subvenționare, prin dublarea pragului minim de eligibilitate.
„Exploatație cu suprafață de minim 1 ha – Referitor la limita fizică de suprafață de 1 hectar aplicabilă într-o considerabilă parte a exploatațiilor din sectorul vegetal, s-a avut în vedere principiul simplificării administrative a PAC, respectiv, evitarea poverii administrative în implementare fiind asigurată, conform calculului APIA, pentru acordarea unui sprijin direct în cuantum de 100 euro sunt necesare costuri de 1,50 euro. În plus, în categoria fermelor din sectorul vegetal la care se adresează limita de 1 ha se regăsește o mare parte din numărul fermelor mici, (total ferme cuprinse între 1-2 ha: 258.000 fermieri ce gestionează 372.105 ha) cu un rol social determinant pentru vitalitatea spațiului rural românesc”, arată PNS, potrivit informațiilor publicate de Agrointel.
Decizia Guvernului a stârnit reacții puternice în rândul fermierilor
Decizia Guvernului a stârnit reacții puternice în rândul fermierilor, care s-au împărțit în două tabere. Unii, afectați direct, au anunțat că vor renunța complet la lucrul pământului, susținând că sumele încasate de la APIA erau esențiale pentru cumpărarea îngrășămintelor de bază.
„Avem banii asigurați pentru minimul de îngrășăminte din cei nici 200 de euro pe care îi încasam de la APIA. De la anul cel mai probabil vom renunța, devenim și noi consumatori, probabil acest lucru se dorește”, a scris un internaut, potrivit sursei menționate.
Ei avertizează că terenurile vor fi abandonate și lăsate pârloagă, mai ales în condițiile în care populația agricolă îmbătrânește, iar tinerii nu sunt interesați să continue activitățile agricole. Alții critică dur politicile sociale ale statului, care în opinia lor încurajează nemunca și marginalizează micii producători.
Există îngrijorări că eliminarea micilor fermieri ar putea afecta capacitatea de autosusținere a gospodăriilor rurale
Totodată, există îngrijorări că eliminarea micilor fermieri ar putea afecta capacitatea de autosusținere a gospodăriilor rurale în contextul unor eventuale crize alimentare. Unii atrag atenția că fermierii tineri care pornesc de la zero, fără moșteniri agricole semnificative, vor fi excluși din start din sistemul de sprijin financiar.
Pe de altă parte, o parte a comunității agricole sprijină propunerea și consideră că noul prag ar trebui chiar să fie mai ridicat, la cel puțin 5 hectare. Aceștia susțin că agricultura la scară mică nu este sustenabilă economic și că printr-o limitare mai strictă s-ar putea combate evaziunea fiscală și arenda mascată. Unii propun ca fermierii să fie obligați să justifice utilizarea subvenției prin prezentarea de facturi pentru inputuri și motorină, iar alții consideră că astfel s-ar putea reglementa mai clar statutul de fermier activ, discutat de ani.
