Fermierii români, împinși să renunțe la pământ. Străinii câștigă tot mai mult teren în agricultură

Fermierii români din vestul țării se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari, după un an agricol afectat de secetă și de creșterea costurilor de producție. În timp ce unii agricultori iau în calcul reducerea suprafețelor lucrate, companiile cu finanțare străină continuă să preia terenuri în arendă. Dan Herțeg, fermier din județul Arad, avertizează că accesul inegal la credite și nivelul ridicat al arenzilor pun presiune asupra exploatațiilor românești. Acesta susține că întârzierile investițiilor în irigații au agravat problemele producătorilor agricoli.

Fermierii români riscă să piardă terenuri în fața companiilor străine care beneficiază de finanțare mai avantajoasă

Fermierii români din vestul țării întâmpină dificultăți tot mai mari în menținerea suprafețelor agricole, în condițiile în care seceta a redus producțiile, iar costurile de exploatare au crescut semnificativ. În același timp, societățile agricole cu capital străin beneficiază, potrivit agricultorilor locali, de condiții de finanțare care le permit să ofere arende mai mari proprietarilor de terenuri.

Dan Herțeg, agricultor din localitatea Semlac, județul Arad, a explicat pentru Agrointeligența că tot mai mulți producători agricoli nu dispun de resursele necesare pentru a-și continua activitatea în condițiile actuale. Acesta atrage atenția că nivelul arenzilor a crescut inclusiv pe fondul concurenței cu fondurile și companiile străine interesate să își extindă exploatațiile.

Fermierul administrează în prezent aproximativ 4.000 de hectare de teren agricol și susține că diferențele dintre condițiile de creditare disponibile în România și cele din alte state pot determina schimbări importante în structura exploatațiilor agricole din regiune.

Potrivit acestuia, companiile străine au acces la împrumuturi mai avantajoase și la resurse financiare care le permit să suporte inclusiv anii agricoli cu rezultate slabe. În schimb, agricultorii români sunt nevoiți să își reducă investițiile sau să renunțe la o parte dintre suprafețele lucrate.

Dan Herțeg consideră că situația ar fi putut fi diferită dacă proiectele de irigații ar fi fost realizate la timp, iar procedurile administrative nu ar fi întârziat investițiile fermierilor.

Dan Herțeg anunță pierderi de două milioane de euro și ia în calcul reducerea suprafețelor cultivate

Creșterea cheltuielilor pentru motorină, îngrășăminte și alte materiale necesare producției agricole, în paralel cu menținerea unor prețuri reduse pentru cereale, a afectat rezultatele financiare ale exploatației administrate de Dan Herțeg. Fermierul susține că anul agricol precedent s-a încheiat cu pierderi de două milioane de euro, situație care îl determină să își reconsidere planurile de cultivare și dimensiunea exploatației.

Acesta intenționa inițial să însămânțeze 1.000 de hectare cu grâu și aproximativ 400 de hectare cu orz, însă a decis să modifice structura culturilor și să aloce o suprafață mai mare grâului. Totodată, agricultorul ia în calcul renunțarea la o parte dintre terenuri începând de anul viitor.

„Eu am vrut să pun 1.000 ha de grâu și circa 400 de ha de orz dar o să punem 2.000 de hectare de grâu, nu avem ce face. Și de la anul abandonăm terenul, ce să ne mai tot ascundem după degete. Suprafață mare – riscuri mari, suprafață mică – riscuri mici. Când pe vremuri erai mare și puteai să investești, să dezvolți tehnologii și să cumperi utilaje, era altceva. Acum, să știți că ne ia cu transpirații.

Noi am tras linie pentru anul agricol trecut cu 2 milioane de euro pierdere. Este foarte greu, prețuri mici pentru cereale și prețuri mai la inputuri. Motorina a crescut de la 6 lei și ceva la 11 lei litrul. Vă dați seama? 50% aproape. Și îngrășămintele, la fel, am văzut prețurile, au explodat. Spre exemplu, la uree nici nu am îndrăznit să mă uit, să cumpăr pentru primăvară, nu ne mai permitem acest lux, dar complexele spre exemplu s-au dublat”, a explicat Dan Herțeg.

Arendele ridicate pun presiune pe agricultori, în timp ce firmele străine continuă să preia terenuri

Menținerea arenzilor la nivelurile stabilite în anii cu producții agricole bune reprezintă o dificultate suplimentară pentru fermierii afectați de secetă, deoarece obligațiile față de proprietarii terenurilor rămân ridicate chiar și atunci când veniturile obținute din recolte scad.

Dan Herțeg precizează că exploatația sa nu a redus arenzile și că și-a respectat obligațiile financiare față de proprietari. Cu toate acestea, agricultorul susține că societățile străine care activează în regiune își permit să continue extinderea suprafețelor arendate, inclusiv în condițiile în care înregistrează pierderi.

În opinia sa, avantajul acestor companii provine din accesul la credite contractate în condiții mai favorabile decât cele disponibile fermierilor români. Diferențele de finanțare ar putea determina retragerea unor producători locali și preluarea terenurilor de către exploatații cu resurse financiare mai mari.

„Niciodată noi n-am spus că nu dăm arenda. Arendele la noi sunt consistente, nu am umblat la ele. Dar sunt firme străine care lucrează în zonă și beneficiază de un acces mai bun la finanțare și pot continua să ia terenuri în arendă chiar și în ani agricoli dificili. Firmele străine, nemții, să știți că iau în arendă în continuare. Au dat arenda integrală. Clar că sunt pe pierdere, cu culturi mai slabe ca noi, dar au bani. Sunt bani de împrumut, credite mai ieftine decât la noi și se descurcă. Și așa fermierii români vor fi nevoiți să renunțe la suprafețe, terenurile vor putea fi preluate de exploatații cu resurse financiare mai mari. Este un scenariu care ar putea schimba structura agriculturii din regiune”, a atras atenția fermierul.

Investiții de aproximativ 1,9 milioane de euro în irigații, dar instalațiile nu pot fi utilizate fără alimentarea cu apă

Lipsa accesului la irigații reprezintă o altă problemă pentru agricultorii din vestul țării, unde perioadele repetate de secetă afectează atât înființarea culturilor, cât și dezvoltarea acestora. În absența unor cantități suficiente de precipitații, fermierii depind de infrastructura de alimentare cu apă pentru a limita pierderile de producție.

Sursa citată a relatat încă din vară despre dificultățile întâmpinate de Dan Herțeg în realizarea unui proiect de irigații destinat exploatației sale agricole.

Fermierul a investit 584.000 de euro din fonduri proprii, obținute prin creditare, și a contractat un împrumut suplimentar de aproximativ 1,3 milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului. Deși în fermă au fost instalați zece pivoți, echipamentele nu pot fi utilizate până la finalizarea lucrărilor necesare alimentării cu apă.

Potrivit agricultorului, proiectul a fost întârziat de procedurile administrative și de lucrările pentru conectarea instalațiilor la sursa de apă. Aprobările pentru amplasarea unei microstații au fost obținute, însă mai sunt necesare montarea pompelor și realizarea conexiunii cu infrastructura de alimentare.

Dan Herțeg estimează că pompele vor fi livrate la sfârșitul lunii octombrie, urmând să fie instalate în noiembrie. Acesta susține că întârzierile au împiedicat utilizarea sistemului în perioada în care culturile aveau nevoie de apă, în ciuda investițiilor realizate.

„Noi am investit masiv pentru a ne putea iriga terenurile, însă proiectul a fost întârziat de dificultățile administrative și de lucrările necesare pentru conectarea instalațiilor la sursa de apă. Am terminat proiectul, până la urmă am pus 584.000 de euro de la mine, pe credit, am contractat un credit de aproximativ 1,3 milioane de euro pentru investițiile în sistemul de irigații. În fermă au fost montați zece pivoți, însă aceștia nu pot funcționa fără alimentarea cu apă. Au fost obținute aprobările necesare pentru instalarea unei microstații, iar următoarea etapă presupune montarea pompelor și realizarea conexiunii cu infrastructura de alimentare.

Aștept să-mi vină pompele pe sfârșitul lunii octombrie, iar în noiembrie le montăm. E nevoie să ducem apa până la canal, pe lângă stația lor, probabil doar prin noiembrie vom avea efectiv apă. Dar noi fermierii suntem nevoiți să ne construim propriile soluții pentru a limita efectele secetei: suntem nevoiți să ne împrumutăm, să suportăm costuri ridicate și să așteptăm aprobări și lucrări de infrastructură, în timp ce culturile au nevoie de apă. Pentru mine întârzierea accesului la irigații a însemnat pierderea unor oportunități importante. Chiar dacă instalațiile sunt pregătite, ele nu pot salva culturile afectate deja de lipsa precipitațiilor”, a mai semnalat fermierul.