Românii care nu-și plătesc amenzile. Noua lege care îi va pedepsi aspru după 12 luni: Creează artificial noi infractori

Românii care nu-și plătesc amenzile. Noua lege care îi va pedepsi aspru după 12 luni: Creează artificial noi infractori

SURSA FOTO: Dreamstime - Poliția Română, polițiști

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 21 ianuarie 2026, 18:32

Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de lege care modifică regimul de executare a unei amenzi contravenționale neachitate. Inițiativa, prezentată de Ministerul Dezvoltării, prevede intervenția instanței după 12 luni de neplată. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsura riscă să încalce principii fundamentale ale dreptului penal.

Ce schimbări sunt propuse pentru amenda contravențională neachitată

Proiectul de lege aflat în dezbatere publică introduce o procedură nouă prin care o amenda contravențională rămasă neplătită timp de un an poate ajunge în fața instanței. Documentul a fost publicat de Ministerul Dezvoltării pe 13 ianuarie și face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri fiscal-bugetare.

Potrivit textului propus, dacă în termen de 12 luni de la comunicarea procesului-verbal sancțiunea nu este achitată, autoritatea fiscală locală va sesiza judecătoria competentă. Instanța va avea posibilitatea de a dispune fie prestarea de muncă în folosul comunității, fie transformarea sancțiunii într-o amendă penală.

„Dacă în termen de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul verbal de constatare a contravenției la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună:

a) transformarea în muncă în folosul comunității;
b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile”.

Prevederea este inclusă explicit în proiectul de act normativ, care modifică mecanismele actuale de executare a sancțiunilor contravenționale și introduce o etapă judiciară suplimentară în cazul neachitării acestora.

Argumentele Ministerului Dezvoltării privind impactul bugetar

Ministerul Dezvoltării susține că schimbările legislative urmăresc consolidarea finanțelor publice la nivel local și central. În nota de fundamentare, instituția arată că proiectul vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, prin măsuri care să limiteze cheltuielile și să sporească veniturile proprii.

Potrivit explicațiilor oficiale, scopul declarat este asigurarea finanțării serviciilor publice din fonduri publice stabile și predictibile. Ministerul consideră că neplata sancțiunilor contravenționale afectează direct bugetele locale și capacitatea acestora de a susține cheltuielile curente.

În document se arată că inițiativa:

„Vizează instituirea unor măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor, astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”.

Ministerul mai afirmă că noile măsuri sunt necesare pentru respectarea angajamentelor asumate de România privind deficitul bugetar, prin reducerea unor cheltuieli de funcționare și creșterea veniturilor bugetare la nivel local.

„Respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale și, respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale”.

Reacția societății civile față de transformarea sancțiunilor

Organizațiile pentru drepturile omului au reacționat critic față de această modificare legislativă, atrăgând atenția asupra implicațiilor juridice. Apador-Ch a transmis miercuri un comunicat de presă în care solicită eliminarea prevederii referitoare la transformarea sancțiunii contravenționale într-una penală.

ONG-ul susține că măsura contravine atât Codului Penal, cât și Constituției, întrucât introduce o sancțiune penală pentru o faptă care, în prezent, nu este calificată drept infracțiune. Reprezentanții organizației subliniază că neplata unei amenzi contravenționale este o problemă de natură administrativă și nu penală.

„APADOR-CH consideră că soluția propusă creează artificial noi „infractori” și solicită eliminarea acestei prevederi”, se precizează în comunicatul de presă al organizației.

Potrivit Apador-Ch, transformarea unei datorii într-o sancțiune penală încalcă principiile fundamentale ale dreptului penal și riscă să genereze consecințe disproporționate pentru persoanele sancționate contravențional.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.