România va participa la Consiliul pentru Pace ca „observator”. Nicușor Dan: Am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru

Președintele Nicușor Dan a declarat că România va avea statut de „observator” la reuniunea Consiliului pentru Pace programată pe 19 februarie. Șeful statului a explicat că există incompatibilități juridice între carta noii structuri și tratatele organizațiilor internaționale din care România face parte.

România, prezentă la reuniune fără statut de membru

Președintele Nicușor Dan a precizat că participarea României la Consiliul pentru Pace se va face în calitate de „observator”, invocând constrângeri de ordin juridic.

„Pentru că există și estimez că multe luni vor exista nepotriviri între carta acestei organizații și cartele organizațiilor din care facem parte, nu putem avea alt statut decât cel de observator. Am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri, discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune. Este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea. În tipul acesta de reuniuni multilaterale există discuții de un minut, de cinci minute, se mai întâmplă, dar pe noi ne preocupă definirea observatorului.”

Declarația sugerează că autoritățile române analizează cu prudență cadrul de participare și limitele implicării.

Inițiativa Consiliului pentru Pace, privită cu rezerve în Europa

Consiliul pentru Pace este o inițiativă promovată de președintele american Donald Trump, inițial concepută pentru consolidarea armistițiului din Gaza, dar ulterior extinsă conceptual către gestionarea conflictelor globale.

Potrivit informațiilor publicate de Reuters, mai multe state europene au adoptat o poziție rezervată față de noua structură.

Polonia refuză aderarea

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat că Varșovia nu va intra în Consiliul pentru Pace, invocând preocupări legate de forma actuală a organizației.

„Având în vedere anumite rezerve naționale legate de forma acestui consiliu, în aceste condiții Polonia nu se va alătura activității Consiliului pentru Pace, dar îl vom analiza.”

Totodată, Tusk a subliniat că relația cu Statele Unite rămâne prioritară.

„Relațiile noastre cu Statele Unite au fost și vor rămâne o prioritate, astfel că, dacă circumstanțele se vor schimba într-un mod care să permită aderarea la activitatea Consiliului, nu excludem niciun scenariu.”

Reuters notează că Donald Tusk urma să discute subiectul cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în cadrul Consiliului Național de Securitate.

Italia invocă bariere constituționale

Și Italia a anunțat că nu va adera la Consiliul pentru Pace. Ministrul de externe Antonio Tajani a declarat pentru Sky TG24:

„Nu ne putem alătura Consiliului pentru Pace deoarece există o barieră constituțională insurmontabilă de partea Italiei.”

Cu toate acestea, Roma își exprimă disponibilitatea pentru implicare în proiecte de reconstrucție.

„Totuși, dacă va fi nevoie să lucrăm la eforturi de reconstrucție menite să asigure pacea în Orientul Mijlociu, suntem pregătiți să facem acest lucru.”

Constituția Italiei permite aderarea la organizații internaționale doar în condiții de egalitate între statele membre. Autoritățile italiene consideră că actuala structură a Consiliului nu respectă acest principiu, având în vedere atribuțiile executive extinse acordate liderului american.

Premierul Giorgia Meloni, unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump, a declarat anterior că a solicitat revizuirea termenilor de funcționare ai Consiliului.

Temeri privind suprapunerea cu ONU

Extinderea mandatului Consiliului pentru Pace dincolo de Gaza a generat îngrijorări în rândul unor state occidentale, care se tem că noua structură ar putea deveni un rival instituțional al Organizației Națiunilor Unite.

Invitațiile adresate Rusiei și Belarusului au amplificat reticențele.