Taxe mai mari, venituri sub presiune
România traversează o etapă economică dificilă, marcată de majorări de taxe și impozite, creșteri de prețuri și venituri care stagnează sau chiar scad în unele zone ale țării. Analistul economic Adrian Negrescu susține că aceste evoluții conturează un tablou mult mai grav decât o simplă încetinire economică.
„E o situație complicată, e aproape furtuna perfectă: creșteri de taxe și impozite, creșteri de prețuri, scăderi sau înghețări de salarii și de venituri”, a declarat Negrescu.
Potrivit acestuia, efectul cumulat al acestor factori duce la un fenomen structural: „o enclavizare din ce în ce mai puternică a României. Enclavizare pe criterii economice, dar și sociale”.
Decalajele economice devin probleme sociale
Analistul explică faptul că diferențele de venit dintre regiuni se transformă inevitabil în diferențe sociale, cu impact direct asupra accesului la educație, sănătate și un nivel minim de trai.
„Dacă oamenii câștigă mai puțin în mediul rural, în orașele mici, față de marile centre urbane, bineînțeles că ajungem și la probleme sociale. Nu mai vorbesc de servicii de educație, de sănătate, de accesul la viață mai bună”, a afirmat Negrescu.
În acest context, datele privind costul unui trai decent arată o discrepanță majoră între nevoi și veniturile reale ale populației.
Cât costă, de fapt, un trai decent în România
Potrivit calculelor prezentate de analist, pragul minim pentru un nivel de trai decent este ridicat raportat la salariile actuale.
„O persoană singură are nevoie de undeva la 5.500 de lei pentru un trai decent, iar o familie cu doi copii are nevoie de minim 11.300 de lei. Ce înseamnă asta? Înseamnă să aibă ce să pună pe masă în fiecare lună, să își plătească facturile și să nu înregistreze datorii de la o lună la alta. Asta este trai decent în România”.
Negrescu subliniază că aceste sume nu includ cheltuieli considerate aspiraționale: „În niciun caz nu vorbim de vacanțe, de petreceri, de achiziții de haine, îmbrăcăminte, încălțăminte la un nivel aspirațional”.
De ce par orașele mari prospere
Deși indicatorii economici arată presiuni serioase asupra populației, marile orașe rămân aglomerate, centrele comerciale sunt pline, iar șantierele se extind. Analistul explică acest paradox prin concentrarea investițiilor în anumite zone.
„Sunt bulele economice create de această enclavizare economică, care duce practic toate serviciile și toate investițiile în anumite zone unde s-au creat lanțuri de business, unde s-a investit foarte, foarte mult”, a spus Negrescu.
Capitala este principalul pol de atracție, iar migrația internă explică ritmul accelerat al construcțiilor rezidențiale.
„De ce se construiește atât de mult în Capitală? Pentru că vine foarte multă lume din mediul rural, din orașele mici, la București, în căutarea unor locuri de muncă și oamenii ăștia au nevoie să stea undeva”.
România, tot mai aproape de o „națiune de chiriași”
Un alt efect al dezechilibrelor economice este accesul tot mai dificil la proprietate. Negrescu avertizează că scumpirea creditelor și nivelul veniturilor vor face ca tot mai mulți români să ajungă chiriași.
„Vom deveni o națiune de chiriași, ca în străinătate, pentru că mare parte din imobilele care se construiesc acum vor fi locuințe cu chirie. Având în vedere că inclusiv să iei un credit de la bancă va deveni din ce în ce mai greu”.
Pentru un împrumut de 100.000 de euro, condițiile sunt deja restrictive: „ai nevoie de un salariu de minim 8.000 de lei net și fără alte obligații financiare”.
Nivelul de trai, dependent de locul în care trăiești
În concluzie, analistul economic susține că România se îndreaptă spre un model în care calitatea vieții va fi decisă tot mai mult de zona geografică, domeniul de activitate și politicile locale.
„Ușor, ușor ne transformăm într-o țară în care nivelul de trai va fi extrem de puternic afectat de zona în care locuiești, de orașul în care ești, de domeniul în care lucrezi și de condițiile create de autorități”.
Negrescu atrage atenția că autoritățile locale au un rol esențial în reducerea acestor diferențe, prin atragerea fondurilor europene și dezvoltarea serviciilor publice capabile să genereze investiții și locuri de muncă bine plătite.
