România și restul Europei: diferențe mari la costurile cu forța de muncă. Ce arată cifrele

Costurile orare ale forței de muncă au crescut cu 3,1% în zona euro și cu 3,2% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele sunt publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

România, la coada clasamentului european. Cum au evoluat costurile cu forța de muncă în 2026

Evoluția costurilor cu forța de muncă este determinată de două componente principale: costurile salariale și cele nesalariale. În zona euro, costurile salariilor orare au înregistrat o creștere anuală de 3,0% în trimestrul al doilea din 2026.

În aceeași perioadă, costurile nesalariale au avansat cu 3,2% față de trimestrul al doilea din 2025. Astfel, dinamica celor două componente a fost ușor diferită în zona euro.

La nivelul Uniunii Europene, atât costurile salariilor orare, cât și cele aferente componentei nesalariale au crescut cu 3,2% în al doilea trimestru din 2026, raportat la aceeași perioadă a anului anterior.

Evoluția costurilor pe sectoare economice

Datele Eurostat indică diferențe între principalele categorii de activități economice. În zona euro, costurile orare ale forței de muncă au crescut cu 3,1% în economia (în principal) neindustrială și cu 3,0% în economia industrială.

În industrie, creșterea anuală a fost de 2,9%, în timp ce în construcții costurile orare ale forței de muncă au urcat cu 3,9%. Sectorul serviciilor a consemnat o majorare de 3,0%.

În Uniunea Europeană, costurile orare ale forței de muncă au crescut cu 3,3% în economia (în principal) neindustrială și cu 3,1% în economia industrială. Pe principalele sectoare, industria a înregistrat o creștere de 3,0%, construcțiile de 3,9%, iar serviciile de 3,1%.

La nivelul activităților economice clasificate potrivit NACE Rev. 2, cele mai mari creșteri anuale ale costurilor salariale orare din UE au fost raportate în activitățile imobiliare, alte activități de servicii și activitățile administrative și de servicii suport.

Cele mai mari variații ale costurilor salariale

În trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, activitățile imobiliare, corespunzătoare secțiunii L din NACE Rev. 2, au avut o creștere de 5,7% a costurilor salariale orare.

Pe următoarele poziții s-au situat secțiunea S – „Alte activități de servicii”, cu o creștere de 5,1%, și secțiunea N – „Activități administrative și de servicii suport”, cu o majorare de 4,8%.

La polul opus, cea mai redusă creștere anuală a costurilor salariale orare a fost consemnată în secțiunea B – „Exploatarea minieră”, unde avansul a fost de 1,5%. Secțiunea R – „Arte, divertisment și recreere” a înregistrat o creștere de 1,7%.

În același timp, secțiunea M – „Activități profesionale, științifice și tehnice” a fost singura dintre aceste activități menționate care a consemnat o scădere a costurilor salariale orare, de 0,4%.

Costurile nesalariale în Uniunea Europeană

Și în cazul componentei nesalariale au existat diferențe importante între activitățile economice. În Uniunea Europeană, cele mai mari creșteri anuale în trimestrul al doilea din 2026 au fost consemnate în alte activități de servicii, activități imobiliare și activități administrative și de servicii suport.

Secțiunea S – „Alte activități de servicii” a înregistrat o creștere de 5,7% a costurilor nesalariale. În activitățile imobiliare, corespunzătoare secțiunii L, majorarea a fost de 4,9%.

Pentru secțiunea N – „Activități administrative și de servicii suport”, costurile nesalariale au crescut cu 4,8% comparativ cu trimestrul al doilea din 2025. Acestea au fost cele mai ridicate variații menționate pentru componenta nesalarială la nivelul UE.

Cea mai mică creștere anuală a fost înregistrată în secțiunea B – „Exploatarea minieră și a carierelor”, unde costurile nesalariale au avansat cu 0,7%. Au urmat secțiunea M – „Activități profesionale, științifice și tehnice”, cu o creștere de 1,6%, și secțiunea D – „Furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat”, cu 1,7%.

România, printre țările cu cele mai mici creșteri

Diferențe au fost raportate și între statele membre în ceea ce privește evoluția costurilor salariale orare pentru întreaga economie. În trimestrul al doilea din 2026, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Bulgaria, Lituania și Croația.

În Bulgaria, costurile salariale orare au crescut cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Lituania a consemnat o creștere de 9,6%, iar în Croația majorarea a fost de 8,9%.

La celălalt capăt al intervalului, cele mai mici creșteri au fost raportate în Luxemburg și România, cu câte 1,8%. Datele indică astfel aceeași rată de creștere pentru costurile salariale orare în cele două state.

Franța și Italia au înregistrat creșteri de câte 2,1% ale costurilor salariale orare în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.