Un nou tablou al cererilor de azil în UE: cine a cerut protecție și unde au fost cele mai multe solicitări

Un nou tablou al cererilor de azil în UE: cine a cerut protecție și unde au fost cele mai multe solicitări

SURSA FOTO: Dreamstime - Migranți

Publicat de Hendrik Antonia la 16 septembrie 2026, 12:40

În iunie 2026, 37.075 de cetățeni din afara Uniunii Europene au depus pentru prima dată o cerere de protecție internațională într-o țară UE. Numărul a fost cu 29% mai mic față de iunie 2025, când au fost înregistrate 52.535 de cereri, și cu 13% sub nivelul consemnat în mai 2026, de 42.525 de solicitări.

Cererile de azil în UE au scăzut în iunie 2026

În aceeași lună, țările UE au înregistrat 5.900 de solicitanți ulteriori. Față de iunie 2025, când numărul acestora a fost de 8.685, s-a înregistrat o scădere de 32%. Comparativ cu mai 2026, când au fost raportate 8.050 de astfel de cereri, diminuarea a fost de 27%.

Datele sunt incluse în statisticile lunare și trimestriale privind azilul publicate de Eurostat. Informațiile oferă o imagine asupra evoluției cererilor de protecție internațională, precum și asupra deciziilor adoptate de autoritățile statelor membre.

Datele prezentate pentru iunie 2026 includ atât numărul persoanelor care au solicitat pentru prima dată protecție internațională, cât și situația solicitanților ulteriori și a minorilor neînsoțiți.

Bangladesh, principala țară de origine a noilor solicitanți

În iunie 2026, cetățenii din Bangladesh au reprezentat cel mai numeros grup de persoane care au solicitat pentru prima dată azil în UE. Au fost înregistrate 3.495 de cereri din partea cetățenilor acestei țări.

Pe următoarele poziții s-au aflat cetățenii Afganistanului, cu 2.990 de solicitanți, ai Sudanului, cu 2.345, și ai Venezuelei, cu 1.790 de solicitanți pentru prima dată.

Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Italia, Franța, Germania și Grecia. Cele patru state au primit împreună 73% din totalul solicitanților care au depus pentru prima dată o cerere de azil în Uniunea Europeană.

Italia a raportat 9.660 de solicitanți pentru prima dată, Franța 9.165, Germania 4.265, iar Grecia 3.955. Cele patru țări au concentrat astfel cea mai mare parte a cererilor înregistrate la nivelul UE în luna iunie.

Raportat la populația fiecărui stat membru, în iunie 2026 au fost înregistrate, la nivelul Uniunii Europene, 8,2 cereri de azil pentru prima dată la 100.000 de locuitori. Indicatorul este calculat în funcție de populația statelor membre la 1 ianuarie 2026.

Grecia a avut cea mai ridicată rată, cu 38,2 solicitanți pentru prima dată la 100.000 de locuitori. Irlanda a înregistrat o rată de 19,3, iar Letonia de 19,0.

Cereri azil
Cereri azil. Sursa foto: Eurostat

Peste 1.100 de minori neînsoțiți au cerut azil

În iunie 2026, 1.105 minori neînsoțiți au solicitat pentru prima dată protecție internațională în Uniunea Europeană. Datele indică o distribuție a acestor cereri în mai multe state membre și în rândul unor grupuri importante de origine.

Cei mai mulți minori neînsoțiți au provenit din Somalia, cu 215 solicitanți. Au urmat Egiptul, cu 150, Afganistanul, cu 105, Sudanul, cu 80, și Eritreea, cu 65 de solicitanți. În ceea ce privește țările UE în care au fost depuse cele mai multe cereri de azil de către minori neînsoțiți, Grecia s-a situat pe primul loc, cu 260 de solicitări.

Germania a înregistrat 230 de cereri din partea minorilor neînsoțiți, în timp ce în Țările de Jos au fost raportate 170 de solicitări. Franța a înregistrat 150 de cereri, iar Belgia 55.

Datele privind minorii neînsoțiți fac parte din statisticile referitoare la cererile de protecție internațională depuse în statele membre ale Uniunii Europene în luna iunie 2026.

Deciziile privind azilul au scăzut în trimestrul al doilea

În al doilea trimestru al anului 2026, statele membre ale UE au emis 181.060 de decizii de azil în primă instanță. Numărul a fost cu 7% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent, când au fost emise 194.880 de decizii. Față de primul trimestru din 2026, când au fost raportate 209.655 de decizii în primă instanță, numărul a scăzut cu 14%.

Din totalul de 181.060 de decizii emise în al doilea trimestru, 74.780 au fost pozitive, ceea ce reprezintă 41% din total. În cazul solicitanților cărora li s-a acordat statut de protecție în primă instanță, 49% au primit statut de refugiat.

Alți 23% dintre cei care au primit protecție au obținut statutul de protecție subsidiară, în timp ce 28% au primit statut umanitar. Germania a emis cel mai mare număr de decizii pozitive în primă instanță în al doilea trimestru al anului 2026, cu 18.655 de cazuri. Spania a raportat 15.815 decizii pozitive, iar Franța 14.135.

În aceeași perioadă, afganii au reprezentat principalul grup căruia i-a fost acordat statut de protecție în Uniunea Europeană, cu 16.200 de persoane. Au urmat venezuelenii, cu 9.940 de persoane, și sirienii, cu 7.350 de persoane.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.