Potrivit explicațiilor oferite de Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR. În paralel însă, Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană.
România intră în linie dreaptă cu PNRR și pregătește bugetul 2028-2034
România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar urma să fie demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional.
Dragoș Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce privește utilizarea fondurilor, prin trecerea de la concentrarea exclusivă pe banii europeni la un model care să includă, în mod echilibrat, fonduri europene, bani naționali și capital privat.
El a explicat că acest model 1-1-1 ar presupune creșterea ambiției României, astfel încât fiecare euro european atras să fie multiplicat prin contribuții suplimentare din bugetul național și din investiții private, generând un impact mai amplu decât simpla cheltuire a sumelor alocate.
„Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru, conform Gândul.
România deține încă avantaje competitive în domeniul digital
Ministrul a subliniat că digitalizarea este unul dintre domeniile în care această strategie ar putea produce efecte semnificative. În opinia sa, modernizarea și digitalizarea nu pot fi realizate fără un parteneriat real între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, bugetul național și sectorul privat. El consideră că doar printr-o astfel de colaborare poate fi abordată în mod serios transformarea digitală.
„Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a mai spus ministrul.
Dragoș Pîslaru a evidențiat faptul că România deține încă avantaje competitive în domeniul digital, atât din perspectiva infrastructurii, pe care o consideră mai modernă decât în alte state, cât și din perspectiva performanței sectorului IT. El a menționat creșterea remarcabilă a companiilor românești, internaționalizarea acestora și existența unor campioni precum Bitdefender sau UiPath.
„Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat.
Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a subliniat acesta.
Sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale
Cu toate acestea, ministrul a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, reușind mai degrabă să se descurce pe cont propriu decât într-o aliniere coerentă cu strategiile publice. În acest context, el consideră că următorul pas necesar este o coordonare mai bună între autorități și mediul de afaceri.
„Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru.
În viziunea sa, România trebuie să depășească statutul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la marile proiecte strategice ale Uniunii Europene, în special în domeniul digitalizării. Aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale.
„Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul.
În același timp, Dragoș Pîslaru a atras atenția asupra nivelului scăzut al competențelor digitale din România. El a amintit că țara se află pe ultimele locuri în clasamentul DESI, subliniind că ambiția de modernizare nu poate coexista cu poziția de codaș în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale.
„Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a conchis Pîslaru.
