Amendă sau avertisment? Regula pe care mulți români nu o cunosc. Când poți scăpa doar cu un avertisment

Nu orice abatere sancționată de lege se transformă automat într-o amendă. Deși mulți români cred că orice contravenție atrage în mod obligatoriu o sancțiune pecuniară, legislația permite, în anumite situații, aplicarea unui avertisment, chiar și atunci când actul normativ care reglementează contravenția nu îl menționează în mod expres.

Specialiștii atrag atenția că agentul constatator are obligația de a analiza gravitatea faptei înainte de stabilirea sancțiunii, iar dacă apreciază că pericolul social este redus, poate opta pentru avertisment, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Când poate fi aplicat avertismentul

Potrivit explicațiilor publicate de AKA Tax Accounting, avertismentul nu este rezervat doar unor situații expres prevăzute de lege.

„Nu orice contravenție se sancționează automat cu amendă. Potrivit OG nr. 2/2001, dacă fapta are un grad redus de pericol social, agentul constatator poate aplica avertisment, chiar dacă legea specială nu îl prevede expres.”

Cu alte cuvinte, sancțiunea nu este stabilită exclusiv în funcție de existența contravenției, ci și de circumstanțele concrete în care aceasta a fost săvârșită.

Ce analizează agentul constatator

Înainte de a decide dacă aplică avertisment sau amendă, agentul constatator trebuie să țină cont de mai multe elemente prevăzute de legislație.

Potrivit specialiștilor, sunt analizate:

• împrejurările în care a fost săvârșită fapta;
• consecințele produse;
• scopul urmărit de contravenient;
• comportamentul și antecedentele persoanei sancționate;
• măsurile adoptate pentru remedierea situației.

Aceste criterii permit individualizarea sancțiunii și evaluarea gradului de pericol social al faptei.

În ce situații poate fi suficient un avertisment

Există cazuri în care o abatere izolată nu justifică aplicarea unei amenzi.

„De exemplu, o eroare izolată, corectată rapid și fără prejudicii, poate justifica aplicarea unui avertisment. În schimb, încălcările repetate sau cu efecte semnificative sunt sancționate, de regulă, cu amendă.”

Astfel, dacă persoana sancționată remediază imediat situația și nu produce prejudicii, există posibilitatea ca agentul constatator să considere suficient avertismentul.

În schimb, atunci când abaterea este repetată, intenționată sau produce consecințe importante, aplicarea unei amenzi este, de regulă, soluția prevăzută de lege.

Procesul-verbal poate influența sancțiunea

Specialiștii subliniază că și modul în care sunt consemnate împrejurările faptei în procesul-verbal are importanță.

„Modul în care sunt prezentate și consemnate împrejurările în procesul-verbal poate avea un rol important în stabilirea sancțiunii.”

Acesta este motivul pentru care procesul-verbal trebuie să reflecte cât mai exact circumstanțele în care a fost săvârșită contravenția, precum și elementele care au determinat alegerea avertismentului sau a amenzii.

Potrivit OG nr. 2/2001, sancțiunile contravenționale trebuie individualizate în funcție de gravitatea faptei și de circumstanțele concrete ale fiecărui caz, iar avertismentul rămâne o opțiune legală atunci când agentul constatator apreciază că scopul preventiv și educativ al sancțiunii poate fi atins fără aplicarea unei amenzi.