Inegalități, corupție și infrastructură precară, factori care adâncesc criza
În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Este de trei ori peste limita de 3% impusă la nivel european. Prin comparație, Franța a avut un deficit de 5,8%.
Totodată, România se împrumută mult mai scump: randamentul obligațiunilor pe 10 ani este de 7,4%, față de 3,6% în cazul Parisului.
Problemele structurale ale României agravează efectele economice. Inegalitățile sociale, corupția și infrastructura deficitară fac ca măsurile de austeritate să aibă un impact politic mult mai puternic. Euractiv subliniază că, spre deosebire de Franța, unde extrema dreaptă este încă într-o etapă de ascensiune, în România aceasta a câștigat deja alegeri importante.
Ascensiunea extremei drepte pe fondul austerității
Victoria populistului pro-rus Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor din noiembrie 2024 a arătat fragilitatea scenei politice. În mai 2025, candidatul liberal Nicușor Dan a câștigat la limită președinția, dar acest rezultat este considerat doar o amânare a unei crize mai profunde. Experții avertizează că sprijinul pentru extrema dreaptă este alimentat de incapacitatea clasei politice de a reforma economia.
„Un factor semnificativ al sprijinului pentru extrema dreaptă din România este eșecul clasei politice de a reforma modelul economic defect al țării”, a observat recent Veronica Anghel, profesor la European University Institute, în Foreign Affairs.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat un pachet de austeritate cu măsuri dure: creșteri de TVA la alimente, înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor, dar și tăieri de investiții publice. Acestea au fost contestate de mediul de afaceri și de sindicate. Totuși, chiar și cu aceste măsuri, deficitul rămâne la 8,4% pentru 2025, mult peste ținta convenită cu Bruxelles-ul.
„Ordinea liberală a supraviețuit în România, deocamdată. Dar se află pe un teren alarmant de instabil”, a explicat Veronica Anghel.
Specialiștii de la ING Research avertizează că ajustarea fiscală ar putea împinge România în recesiune tehnică. În acest caz, veniturile bugetare ar scădea și mai mult, ceea ce ar face obiectivele de deficit aproape imposibil de atins. Scenariul este asemănător cu „capcana autocorecției” din criza Greciei anilor 2010, dar în cazul României impactul ar fi mai redus.
De ce nu suntem o nouă Grecie
Deși comparațiile cu Grecia apar frecvent, există diferențe esențiale. Datoria publică a României este de 55,8% din PIB, sub plafonul de 60% al UE și mult sub media europeană de 81,8%.
Prin comparație, Grecia avea aproape 130% la începutul crizei. În plus, România nu face parte din zona euro, ceea ce îi oferă o flexibilitate suplimentară în politica monetară.
Zsolt Darvas, cercetător senior la think-tank-ul Bruegel, consideră că deficitul României nu reprezintă un risc major pentru Uniunea Europeană.
„În opinia mea, deficitul României nu reprezintă riscuri majore pentru UE, iar riscurile pentru România sunt oarecum limitate”, a declarat Zsolt Darvas.
Piețele financiare nu transmit semnale de colaps iminent, iar costurile de împrumut sunt mult mai reduse decât în cazul Greciei la apogeul crizei. Totuși, ajustările fiscale pot accentua instabilitatea politică, un scenariu considerat inevitabil pe termen scurt.
„Piețele financiare consideră că datoria României este mai costisitoare decât cea a Franței și Italiei și, evident, a Germaniei. Dar nu transmit semnalul că România riscă un colaps fiscal iminent – probabil pentru că se așteaptă ca ajustarea fiscală să fie făcută”, a spus Darvas.
