Unde se duc banii din taxele și impozitele noastre? Prioritățile Guvernului la rectificarea bugetară

Românii plătesc taxe și impozite lună de lună, dar unde ajung, de fapt, banii? Datele oficiale din 2025 arată cum sunt împărțite resursele statului. Cifrele din primele luni ale anului scot la iveală priorități, dar și presiuni tot mai mari pe buget. De asemenea, rectificarea bugetară vine acum să asigure plățile curente și să mențină deficitul sub control.

Veniturile și cheltuielile statului până la final de iulie

Deși veniturile statului cresc, cheltuielile o fac într-un ritm și mai rapid. Deficitul bugetar continuă să se adâncească, iar o parte importantă din taxele plătite de cetățeni merg automat în dobânzi pentru împrumuturi.

După primele șapte luni, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost de aproximativ 370,8 miliarde lei. Cheltuielile au ajuns la circa 447,2 miliarde lei. Diferența dintre ele a generat un deficit de 76,44 miliarde lei, adică 4,04% din PIB, nivel identic cu cel raportat în iulie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile de personal au fost aproape de 99,7 miliarde lei. Ministerul a indicat că ponderea în PIB a urcat la 5,3%. Practic, unul din cinci lei cheltuiți de stat merge pe salariile din sectorul public.

Cheltuielile cu asistența socială au însumat aproximativ 147,5 miliarde lei, creșterea fiind legată de recalcularea pensiilor din septembrie 2024 și de plățile pentru compensarea facturilor la energie. Plățile pensiilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale reprezintă aproape o treime din cheltuielile statului și este clar că asistența socială e „prioritatea zero” a bugetului.

Dobânzile apasă tot mai mult pe bugetul de stat

Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 31,71 miliarde lei după șapte luni, cu aproape 9,8 miliarde lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Este o confirmare că datoria apasă puternic pe buget în 2025.

Numai în primele 5 luni din 2025, România a plătit aproape 23 de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Aceasta este una dintre cele mai mari creșteri din buget, semn că datoria publică și costurile ei pun presiune pe finanțele țării.

Semnalul este clar: România plătește din ce în ce mai mult pentru împrumuturile luate, iar asta reduce spațiul pentru investiții. Nu e întâmplător că, la rectificare, Ministerul Finanțelor primește suplimentar fonduri consistente doar pentru plata dobânzilor.

Pe de altă parte, Finanțele au raportat creșteri consistente la impozitul pe salarii și venit și la contribuții. Încasările nete din TVA au avansat, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au trecut de 28,6 miliarde lei la șapte luni, peste nivelul din 2024. Toate aceste evoluții au ajutat veniturile să crească cu aproape 12% față de anul trecut.

Rectificarea bugetară va acoperi urgențele imediate, dobânzile fiind cea mai mare „gaură”

Autoritățile au anunțat că proiectul de rectificare va fi finalizat și pus în consultare publică, cu adoptare în ședință de guvern săptămâna viitoare. Ministrul Finanțelor a spus că obiectivul este acoperirea plăților curente și a nevoilor la pensii și salarii, în contextul presiunii pe deficit.

Pe surse oficiale, disponibilul ar fi în jur de 23–25 miliarde lei, în timp ce solicitările ministerelor au depășit 70–80 miliarde lei. În schița discutată în coaliție, Finanțele ar primi suplimentar circa 18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde merg direct la plata dobânzilor.

Transporturile ar primi aproximativ 2,1 miliarde lei. Munca și Dezvoltarea ar avea câte 2,5 miliarde lei, iar Ministerul Investițiilor ar pierde în jur de 3,2 miliarde lei. Ținta de deficit vehiculată pentru 2025 se poziționează în jur de 8–8,4% din PIB, în urma rectificării.