Petrișor Peiu critică măsurile fiscale: Incapacitatea guvernului Bolojan ne costă cam 15 miliarde de lei pe an

Senatorul AUR, Petrișor Peiu, a criticat modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează politica fiscală. El afirmă că măsurile anunțate pentru reducerea deficitului bugetar s-au transformat în inițiative fragmentate, fără efect direct asupra situației financiare a statului. Conform declarațiilor sale, deficitul bugetar a crescut peste nivelul de anul trecut, iar costurile de finanțare ale României s-au majorat. Peiu estimează că diferența de dobândă față de anul precedent se ridică la aproximativ 15 miliarde de lei anual.

Declarațiile senatorului AUR, Petrișor Peiu, vizează deciziile fiscale luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. El acuză lipsa unor măsuri concrete și susține că pachetul promis de reforme s-a divizat în inițiative minore, fără impact asupra deficitului. În acest context, România ar înregistra costuri suplimentare semnificative pentru împrumuturi, ca urmare a pierderii de încredere a investitorilor.

Petrișor Peiu revoltat pe Bolojan și reforma fiscală promisă

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, senatorul AUR a vorbit despre așa-numitul „Pachet II” de măsuri fiscale, anunțat ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit lui, planul inițial s-a transformat în șase pachete separate, dintre care doar unul are legătură directă cu bugetul de stat.

„De două luni, miniștrii lui Bolojan ne amenință cu un mare pachet ( așa-numitul pachet II) de măsuri fiscale , menite să reducă deficitul bugetar.

Acum, pachetul II s-a transformat, în manieră balcanică, în 6 pachețele mai mici, dintre care unul singur are legătură cu situația bugetară, dar și acela în sens invers, ca în bancurile de la Radio Erevan: mai precis, multinaționalele sunt scutite de impozitul de minim 1% pe cifra de afacer”, scrie Peiu.

Peiu a precizat că inclusiv acel pachet are un efect contrar obiectivului inițial, deoarece prevede scutirea companiilor multinaționale de la plata impozitului minim de 1% aplicat pe cifra de afaceri. Astfel, măsurile propuse nu ar contribui la creșterea veniturilor bugetare, ci ar accentua dezechilibrul fiscal.

„Incapacitatea guvernului Bolojan de a da ceea ce a promis începe să ne coste mulți bani”, a scris senatorul, referindu-se la consecințele lipsei de acțiune.

El a subliniat că, timp de două luni, au fost anunțate reforme ample, dar acestea nu s-au materializat în soluții aplicabile.

Deficitul bugetar a depășit nivelul din anul precedent

Petrișor Peiu a indicat că deficitul bugetar după primele șapte luni din acest an a ajuns la 76 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, suma este mai mare cu 5 miliarde de lei.

În opinia sa, această creștere arată că statul nu a reușit să limiteze cheltuielile și să majoreze veniturile prin politici eficiente.

Depășirea pragului de 4% din PIB a fost menționată ca un indicator al presiunii asupra bugetului public. Senatorul a afirmat că promisiunile repetate ale executivului privind reducerea deficitului nu s-au concretizat în măsuri cu efecte vizibile.

„În vreme ce guvernul ne tot promitea măsuri peste măsuri, deficitul bugetar la 7 luni a ajuns la 76 de miliarde de lei, cu 5 miliarde mai mult ca anul trecut. Și a trecut binișor de 4% din PIB”, a arătat el.

Afirmația sa evidențiază comparația cu anul anterior, subliniind atât diferența de 5 miliarde de lei, cât și creșterea nivelului deficitului peste pragul de 4% din PIB.

Creșterea dobânzilor, impact major asupra bugetului

Senatorul a semnalat și majorarea costurilor de finanțare pentru împrumuturile contractate de România. El a precizat că dobânda aferentă obligațiunilor pe 10 ani a urcat la 7,51%.

„Azi dobândă plătită de România pentru împrumuturi pe 10 ani este ,, văzută” de piețe la 7,51%. Acum o lună era 7,25%, acum 6 luni 7,45% și-acum un an 6,7%!”, a transmis Peiu.

Evoluția acestui indicator arată o diferență semnificativă comparativ cu anul precedent, ceea ce presupune costuri suplimentare pentru bugetul public. Senatorul a calculat că doar un punct procentual în plus la nivelul dobânzii implică cheltuieli anuale suplimentare de aproximativ 15 miliarde de lei.

„Punctul ăla procentual în plus la dobândă față de acum un an ne costă cam 15 miliarde de lei pe an!”, a subliniat acesta.

În opinia lui Peiu, nivelul dobânzilor arată reducerea interesului investitorilor și generează costuri suplimentare pentru finanțele statului.