Șase proiecte legislative puse pe masa Consiliului Economic și Social
Consiliul Economic și Social a avut pe ordinea de zi a ședinței de vineri șase proiecte pentru avizare. Acestea acoperă domenii cheie ale administrației și economiei, fiind considerate esențiale pentru reforma pe care Guvernul dorește să o implementeze.
Proiectul privind pensiile magistraților introduce o aliniere a vârstei de pensionare cu cea din sistemul public, stabilind totodată o vechime minimă de 35 de ani, dintre care 25 în funcții de magistrat. Calculul pensiei va porni de la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Reglementările prevăd o creștere treptată a vârstei de pensionare până în anul 2036, cu un avans anual de un an și șase luni. Este permisă pensionarea anticipată, dar aceasta va fi penalizată cu 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care se retrag până la 1 octombrie 2025 vor beneficia de legislația actuală.
Pachetul 2 de măsuri aduce modificări importante pentru sănătate
Schimbările propuse în domeniul sănătății vizează atât spitalele publice, cât și medicii de familie. Managerii vor semna contracte cu indicatori de performanță clari, iar șefii caselor județene de asigurări vor avea nevoie de minimum doi ani de experiență managerială.
Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu program redus, de doar cinci ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale. În același timp, spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților, măsură menită să reducă presiunea pe bugetul public.
Pacienții neasigurați cu afecțiuni grave precum TBC sau HIV/SIDA vor primi tratament gratuit până la vindecare. Totodată, investigațiile paraclinice pentru bolnavii cu diagnostice severe vor fi integral decontate, conform ghidurilor medicale. Din anul 2027, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale.
Reforma administrației locale și măsuri bugetare
Proiectul privind administrația publică propune reducerea a peste 6.000 de posturi din cabinetele demnitarilor, ceea ce ar aduce economii importante la buget. Numărul de angajați din instituțiile prefectului va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități.
Sunt vizate și măsuri pentru limitarea cheltuielilor excesive. Salariile unor funcții de conducere vor fi plafonate, iar numărul membrilor consiliilor de administrație din instituții cheie va fi redus. Ministerul Dezvoltării va aplica grile salariale unitare, pentru a reduce diferențele majore de remunerație.
Noile reguli includ mandate limitate pentru funcțiile de conducere, evaluări bazate pe planuri de management și rotația obligatorie pe posturi considerate sensibile. Se vor aplica taxe suplimentare pentru construcțiile ridicate fără autorizație, iar primăriile vor putea introduce cote adiționale la impozite. Totodată, autoritățile locale vor folosi drone și imagini satelitare pentru identificarea clădirilor nedeclarate.
Reguli noi pentru companiile de stat în al doilea pachet de măsuri legislative
Guvernanța corporativă în întreprinderile publice va suferi schimbări importante. Contractele de mandat ale administratorilor vor include indicatori clari de performanță, atât financiari, cât și nefinanciari, pentru a urmări profitabilitatea și obiectivele de interes public.
Consiliile de administrație vor fi formate din cel puțin trei membri, fiecare având minimum trei ani de experiență. În cazul sistemului dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari cu cel puțin 5% din capitalul social vor putea solicita vot cumulativ și vor avea dreptul să propună candidați.
Remunerația administratorilor va fi formată dintr-o parte fixă și una variabilă, dar plafonată, iar beneficiile suplimentare vor fi limitate. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice va primi competențe sporite pentru control și sancționare, în scopul creșterii transparenței și reducerii influenței politice.
Reduceri de personal în instituții cheie: ASF, ANRE și ANCOM
Proiectul privind ASF, ANRE și ANCOM prevede reorganizări ample. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să reducă cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% pe cele de suport. Structurile administrative nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților.
Vor dispărea funcțiile care nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România, iar salariile conducerii vor fi diminuate cu 30% față de nivelul din iulie 2025. Bonusurile și primele nu vor putea depăși dublul indemnizației brute lunare a unui ministru.
De la începutul anului 2026, organigramele noi și grilele salariale reduse cu 30% trebuie aplicate integral. Instituțiile vor fi obligate să publice pe site structura organizatorică și veniturile membrilor din consiliile de conducere.
Schimbări fiscale și reguli pentru mediul de afaceri
Ultimul proiect vizează eficientizarea fiscală. Una dintre măsurile majore este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 2026. Cheltuielile cu consultanța și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara țării vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.
Toate companiile vor fi obligate să dețină un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Pragul de 50.000 lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat, iar nerespectarea regulilor va aduce amenzi între 3.000 și 10.000 lei.
Taxarea vehiculelor va fi modificată, camioanele urmând să plătească în funcție de distanță, iar mașinile poluante vor suporta impozite majorate. Statul va oferi stimulente pentru achiziția de vehicule nepoluante și programe de casare pentru cele vechi.
SRL-urile vor fi obligate să majoreze capitalul social, cu praguri diferențiate în funcție de cifra de afaceri. Societățile care nu respectă noile reguli în termen de doi ani riscă dizolvarea.
Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să adopte pachetul legislativ în ședința de vineri, urmând ca parlamentarii să depună amendamente până luni. Acestea vor fi analizate în aceeași zi, într-o nouă ședință de Guvern, însă forma finală va fi decisă de premier.
