Ministerul Finanțelor a publicat joi seară varianta revizuită a proiectului de lege care stabilește noile măsuri fiscale. Documentul include schimbări importante pentru firme și cetățeni, de la taxe suplimentare și obligații fiscale mai stricte, până la reorganizarea unor instituții de stat. Acest act normativ este unul dintre cele șase incluse în al doilea pachet fiscal al Guvernului.
Proiectul de lege aflat în dezbatere aduce taxe pe colete, reguli pentru dividende și desființarea unui fond
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de lege care schimbă regulile pentru cetățeni și companii. Printre prevederi se regăsesc o taxă de 25 lei pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, limitări stricte în privința dividendelor și desființarea treptată a Fondului Român de Contragarantare. Documentul este parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul îl va asuma în Parlament.
Printre măsurile prezentate mai sunt și creșterea valorii impozabile pentru locuințele și terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice. În același timp, societățile cu răspundere limitată vor trebui să dispună de un capital minim de 500 de lei dacă cifra lor de afaceri netă atinge 400.000 lei. Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, baza de calcul a contribuției de sănătate se majorează la nivelul a 72 de salarii minime brute pe economie.
Guvernul prezintă toate aceste schimbări ca parte a unui pachet de responsabilitate fiscală. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că Executivul își va asuma răspunderea în Parlament pentru cele șase acte normative incluse în acest al doilea set de măsuri. Adoptarea lor este programată pentru ședința de Guvern din data de 29 august.
Proiectul prevede creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice. În paralel, se introduce un capital minim de 500 de lei pentru societățile cu răspundere limitată care înregistrează o cifră de afaceri de 400.000 lei. Pentru persoanele cu venituri din activități independente, baza de calcul pentru CASS va urca la nivelul a 72 de salarii minime brute pe țară.
Aceste modificări sunt prezentate ca parte a pachetului de responsabilitate fiscală. Guvernul condus de Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament pentru întreg setul de acte normative. Toate cele șase proiecte vor fi adoptate în ședința de Guvern programată pe 29 august.
Versiunea actuală a proiectului înlocuiește documentul prezentat pentru consultare publică la mijlocul lunii august. În noua variantă au fost incluse și măsuri suplimentare pentru persoane juridice și instituții financiare. Executivul a anunțat că acestea vor fi aplicate imediat după adoptarea oficială.
Taxă fixă pentru coletele din afara Uniunii Europene
Un punct important al proiectului este introducerea unei taxe de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene. Măsura vizează în special comenzile din țări precum China și Turcia. Potrivit Ministerului Finanțelor, taxa va fi aplicată prin colaborare directă cu firmele de curierat.
Această prevedere urmărește uniformizarea tratamentului fiscal pentru produsele achiziționate online din afara spațiului comunitar. Taxa nu va depinde de valoarea coletului, ci va fi percepută ca sumă fixă. Guvernul estimează că măsura va genera venituri suplimentare la buget și va reduce competiția neloială pentru comercianții locali.
Companiile de curierat vor avea responsabilitatea colectării acestei taxe înainte de livrarea coletului către destinatar. Procedura va fi stabilită prin norme secundare care vor detalia modalitatea de plată și raportare. În acest mod, autoritățile vor putea monitoriza fluxul de mărfuri venite din afara Uniunii Europene.

Reguli mai stricte pentru dividende
Proiectul introduce interdicția ca firmele care distribuie trimestrial dividende să acorde împrumuturi acționarilor sau persoanelor afiliate înainte de regularizarea diferențelor. Textul legislativ precizează că această măsură se aplică tuturor categoriilor definite de reglementările contabile în vigoare.
De asemenea, se instituie răspunderea solidară a societății și a acționarilor care au beneficiat de plata dividendelor interimare, dar nu le-au regularizat. Situația vizează firmele care au distribuit dividende sau au restituit împrumuturi atunci când activul net era sub limita prevăzută de lege.
În plus, societățile care încalcă aceste reguli riscă amenzi între 10.000 lei și 200.000 lei. Sancțiunile vor fi aplicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Acest mecanism este introdus pentru a preveni transferurile abuzive de resurse între companii și persoane afiliate.
Totodată, distribuirea de dividende din profitul curent va fi permisă doar dacă valoarea activului net depășește jumătate din capitalul social subscris. Dacă această condiție nu este îndeplinită, firmele trebuie să reîntregească activul net înainte de a face plăți către acționari. Măsura urmărește stabilizarea capitalului companiilor și protejarea intereselor creditorilor.
Reorganizarea Fondului Român de Contragarantare
Documentul mai prevede desființarea treptată a Fondului Român de Contragarantare. Instituția nu va mai emite garanții în cadrul programelor guvernamentale. În locul acesteia, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii va prelua toate drepturile și obligațiile existente.
Transferul garanțiilor se va face printr-un protocol oficial de predare-primire. Termenul maxim pentru finalizarea acestei proceduri este de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. În acest fel, statul asigură continuitatea programelor de sprijin pentru firmele mici și mijlocii.
Totodată, se va modifica structura de conducere a instituției. Fondul Român de Contragarantare va trece de la un sistem dualist, cu un Consiliu de Supraveghere și un Directorat, la un sistem unitar. Noua formulă va fi formată dintr-un Consiliu de administrație cu trei membri și un Director unic.
Conform proiectului, această structură redusă este considerată suficientă pentru gestionarea procesului de dizolvare. Ministerul Finanțelor argumentează că o conducere restrânsă va permite finalizarea mai rapidă a demersurilor legale. În același timp, se urmărește eficientizarea procesului de preluare a atribuțiilor de către Fondul Național de Garantare.